Flenchea dă cărțile pe față: Restituirea taxelor din bugetul Găgăuziei, răzbunarea Chișinăului pe autonomie

05 Sept. 2023, 11:12
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
05 Sept. 2023, 11:12 // Slider //  bani.md

Recenta lege aprobată de Parlament cu privire la restituirea taxelor din bugetul autonomiei Găgăuzia este răzbunarea Chișinăului pe Găgăuzia urmare a alegerii bașcanului autonomiei care este din partea Șor, potrivit opiniei exprimate în cadrul emisiunii „In Profunzime,” de Alexandru Flenchea, fostul vicepremier pentru Reintegrare, și Vlad Kulminski, director executiv al IPIS.

adus în discuție preocupările lor cu privire la proiectul de lege. Unul dintre punctele principale de discuție a fost că acest proiect ar putea fi perceput ca o măsură de răzbunare din partea Chișinăului în urma alegerii bașcanului.

Alexandru Flenchea a subliniat că, indiferent de meritele reale ale proiectului, percepția negativă că acesta ar fi o măsură de răzbunare poate anihila orice justificare, indiferent de cât de bună sau pertinentă ar fi aceasta. Acest aspect ridică întrebări importante cu privire la motivul real al introducerii acestui proiect și la consecințele sale potențiale asupra relațiilor dintre Chișinău și Autonomia Găgăuză.

Vlad Kulminski a accentuat necesitatea de a implica autoritățile din Autonomia Găgăuză în procesul de luare a deciziilor și de a elabora această măsură în colaborare cu acestea. El a subliniat că trebuie să existe o abordare bine gândită, susținută de argumente economice și juridice solide pentru a asigura că proiectul de lege are o bază solidă și nu este perceput ca o măsură unilaterală sau discriminatorie.

În data de 31 iulie, deputații au votat în prima lectură ca autoritățile din Găgăuzia vor trebui să ramburseze TVA agenților economi din bugetul propriu, potrivit proiectului de lege votat de deputați în prima lectură.

Deputata PAS, Valentina Manic declara că raportul dintre bugetul Găgăuziei se stabilește în conformitate cu legislația Republicii Moldova și este vorba de o echitate fiscală mai bună în societate. „De exemplu, în anul 2019 – 2023 au fost alocați 3,35 miliarde de lei pentru educație, transport și diverse proiecte sociale. În zece ani 1 miliard euro de la UE pentru grădinițe sau proiecte energetice. Noi vom continua să susținem în mod egal din toate regiunile țării inclusiv din Găgăuzia”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

18 Feb. 2026, 16:33
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
18 Feb. 2026, 16:33 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a stârnit reacții ironice după ce a comparat confortul trenului modernizat care circulă spre Iași cu cel al trenurilor de mare viteză din Japonia.

Invitat la emisiunea „Puterea a patra” de la N4, oficialul a declarat că experiența de călătorie nu ar fi cu mult diferită. „Trenul care circulă astăzi la Iași este un tren nou modernizat. Am circulat la Tokyo — confortul din trenul care merge la Iași nu este diferit față de cel care circulă în Tokyo cu viteza de 350 km la oră”, a afirmat Bolea.

Declarația vine însă pe fundalul unei realități mult mai puțin futuriste. Potrivit raportului TEN-T 2023–2025, calea ferată din Republica Moldova se află într-o stare critică: întreaga rețea de bază este clasificată ca fiind în stare proastă, iar aproape 45% din rețeaua extinsă este foarte degradată.

În prezent, trenurile din Moldova circulă cu aproximativ 48% din viteza pentru care a fost proiectată infrastructura, iar vitezele maxime nu depășesc 80 km/h — departe de standardele trenurilor de mare viteză invocate de ministru.

Rețeaua feroviară operațională are 1.232 km de linii principale, toate neelectrificate, cu linie simplă și ecartament larg de 1.520 mm, incompatibil cu standardul european. Sistemul european de management al traficului feroviar (ERTMS) lipsește complet, iar progrese reale de modernizare nu au fost înregistrate în ultimii ani, arată raportul.

În aceste condiții, comparația făcută de ministru a fost primită cu sprâncene ridicate în mediul public, unde diferența dintre vitezele de 80 km/h din Moldova și 350 km/h din Japonia rămâne, cel puțin deocamdată, mai mare decât distanța Chișinău–Tokyo.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!