Flenchea dă cărțile pe față: Restituirea taxelor din bugetul Găgăuziei, răzbunarea Chișinăului pe autonomie

Recenta lege aprobată de Parlament cu privire la restituirea taxelor din bugetul autonomiei Găgăuzia este răzbunarea Chișinăului pe Găgăuzia urmare a alegerii bașcanului autonomiei care este din partea Șor, potrivit opiniei exprimate în cadrul emisiunii „In Profunzime,” de Alexandru Flenchea, fostul vicepremier pentru Reintegrare, și Vlad Kulminski, director executiv al IPIS.

adus în discuție preocupările lor cu privire la proiectul de lege. Unul dintre punctele principale de discuție a fost că acest proiect ar putea fi perceput ca o măsură de răzbunare din partea Chișinăului în urma alegerii bașcanului.

Alexandru Flenchea a subliniat că, indiferent de meritele reale ale proiectului, percepția negativă că acesta ar fi o măsură de răzbunare poate anihila orice justificare, indiferent de cât de bună sau pertinentă ar fi aceasta. Acest aspect ridică întrebări importante cu privire la motivul real al introducerii acestui proiect și la consecințele sale potențiale asupra relațiilor dintre Chișinău și Autonomia Găgăuză.

Vlad Kulminski a accentuat necesitatea de a implica autoritățile din Autonomia Găgăuză în procesul de luare a deciziilor și de a elabora această măsură în colaborare cu acestea. El a subliniat că trebuie să existe o abordare bine gândită, susținută de argumente economice și juridice solide pentru a asigura că proiectul de lege are o bază solidă și nu este perceput ca o măsură unilaterală sau discriminatorie.

În data de 31 iulie, deputații au votat în prima lectură ca autoritățile din Găgăuzia vor trebui să ramburseze TVA agenților economi din bugetul propriu, potrivit proiectului de lege votat de deputați în prima lectură.

Deputata PAS, Valentina Manic declara că raportul dintre bugetul Găgăuziei se stabilește în conformitate cu legislația Republicii Moldova și este vorba de o echitate fiscală mai bună în societate. „De exemplu, în anul 2019 – 2023 au fost alocați 3,35 miliarde de lei pentru educație, transport și diverse proiecte sociale. În zece ani 1 miliard euro de la UE pentru grădinițe sau proiecte energetice. Noi vom continua să susținem în mod egal din toate regiunile țării inclusiv din Găgăuzia”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#TVA #taxe #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”