Flenchea dă cărțile pe față: Restituirea taxelor din bugetul Găgăuziei, răzbunarea Chișinăului pe autonomie

Recenta lege aprobată de Parlament cu privire la restituirea taxelor din bugetul autonomiei Găgăuzia este răzbunarea Chișinăului pe Găgăuzia urmare a alegerii bașcanului autonomiei care este din partea Șor, potrivit opiniei exprimate în cadrul emisiunii „In Profunzime,” de Alexandru Flenchea, fostul vicepremier pentru Reintegrare, și Vlad Kulminski, director executiv al IPIS.

adus în discuție preocupările lor cu privire la proiectul de lege. Unul dintre punctele principale de discuție a fost că acest proiect ar putea fi perceput ca o măsură de răzbunare din partea Chișinăului în urma alegerii bașcanului.

Alexandru Flenchea a subliniat că, indiferent de meritele reale ale proiectului, percepția negativă că acesta ar fi o măsură de răzbunare poate anihila orice justificare, indiferent de cât de bună sau pertinentă ar fi aceasta. Acest aspect ridică întrebări importante cu privire la motivul real al introducerii acestui proiect și la consecințele sale potențiale asupra relațiilor dintre Chișinău și Autonomia Găgăuză.

Vlad Kulminski a accentuat necesitatea de a implica autoritățile din Autonomia Găgăuză în procesul de luare a deciziilor și de a elabora această măsură în colaborare cu acestea. El a subliniat că trebuie să existe o abordare bine gândită, susținută de argumente economice și juridice solide pentru a asigura că proiectul de lege are o bază solidă și nu este perceput ca o măsură unilaterală sau discriminatorie.

În data de 31 iulie, deputații au votat în prima lectură ca autoritățile din Găgăuzia vor trebui să ramburseze TVA agenților economi din bugetul propriu, potrivit proiectului de lege votat de deputați în prima lectură.

Deputata PAS, Valentina Manic declara că raportul dintre bugetul Găgăuziei se stabilește în conformitate cu legislația Republicii Moldova și este vorba de o echitate fiscală mai bună în societate. „De exemplu, în anul 2019 – 2023 au fost alocați 3,35 miliarde de lei pentru educație, transport și diverse proiecte sociale. În zece ani 1 miliard euro de la UE pentru grădinițe sau proiecte energetice. Noi vom continua să susținem în mod egal din toate regiunile țării inclusiv din Găgăuzia”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#TVA #taxe #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.