Flenchea dă cărțile pe față: Restituirea taxelor din bugetul Găgăuziei, răzbunarea Chișinăului pe autonomie

Recenta lege aprobată de Parlament cu privire la restituirea taxelor din bugetul autonomiei Găgăuzia este răzbunarea Chișinăului pe Găgăuzia urmare a alegerii bașcanului autonomiei care este din partea Șor, potrivit opiniei exprimate în cadrul emisiunii „In Profunzime,” de Alexandru Flenchea, fostul vicepremier pentru Reintegrare, și Vlad Kulminski, director executiv al IPIS.

adus în discuție preocupările lor cu privire la proiectul de lege. Unul dintre punctele principale de discuție a fost că acest proiect ar putea fi perceput ca o măsură de răzbunare din partea Chișinăului în urma alegerii bașcanului.

Alexandru Flenchea a subliniat că, indiferent de meritele reale ale proiectului, percepția negativă că acesta ar fi o măsură de răzbunare poate anihila orice justificare, indiferent de cât de bună sau pertinentă ar fi aceasta. Acest aspect ridică întrebări importante cu privire la motivul real al introducerii acestui proiect și la consecințele sale potențiale asupra relațiilor dintre Chișinău și Autonomia Găgăuză.

Vlad Kulminski a accentuat necesitatea de a implica autoritățile din Autonomia Găgăuză în procesul de luare a deciziilor și de a elabora această măsură în colaborare cu acestea. El a subliniat că trebuie să existe o abordare bine gândită, susținută de argumente economice și juridice solide pentru a asigura că proiectul de lege are o bază solidă și nu este perceput ca o măsură unilaterală sau discriminatorie.

În data de 31 iulie, deputații au votat în prima lectură ca autoritățile din Găgăuzia vor trebui să ramburseze TVA agenților economi din bugetul propriu, potrivit proiectului de lege votat de deputați în prima lectură.

Deputata PAS, Valentina Manic declara că raportul dintre bugetul Găgăuziei se stabilește în conformitate cu legislația Republicii Moldova și este vorba de o echitate fiscală mai bună în societate. „De exemplu, în anul 2019 – 2023 au fost alocați 3,35 miliarde de lei pentru educație, transport și diverse proiecte sociale. În zece ani 1 miliard euro de la UE pentru grădinițe sau proiecte energetice. Noi vom continua să susținem în mod egal din toate regiunile țării inclusiv din Găgăuzia”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#TVA #taxe #Gagauzia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile la alimente vor continua să pună presiune pe bugetele familiilor în 2026, însă diferențele dintre țări vor fi uriașe. Potrivit estimărilor Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, inflația alimentară globală este prognozată la o medie de 3,2%, dar în unele state scumpirile vor depăși 50%, în timp ce în altele prețurile ar putea chiar să scadă, notează platforma visual capitalist, care a pregătit o hartă a scumpirilor în lume.

Cea mai mare creștere este estimată în Iran, unde alimentele ar urma să fie cu 55,9% mai scumpe față de anul precedent. Pe următoarele locuri se află Argentina cu 33,2% și Turcia cu 25,1%. Creșteri de peste 20% sunt estimate în Haiti (24,1%) și Malawi (21,2%).

Republica Moldova se poziționează pe locul 43 din 160 în clasamentul scumpirilor, în țara noastră fiind prognozată o creștere de 4,9% în 2026. Totodată, Ucraina ar putea înregistra o inflație alimentară de 9,2%, România – 7,4%, iar Rusia se așteaptă 4,6%.

La polul opus se află statele unde prețurile alimentelor ar putea scădea. Cea mai accentuată diminuare este prognozată în Nigeria cu -18,1%. Reduceri importante sunt estimate și în Liberia, unde prețurile la alimente ar putea scădea cu 7,4%, în Togo, cu 6,4%, iar în Costa Rica, cu 6,0%. De asemenea, Fiji este prognozată cu o reducere de 3,5%, iar în Morocco se așteaptă o scădere de 2,8% a prețurilor alimentare în 2026.

Presiunile inflaționiste rămân cele mai puternice în economiile emergente și în țările dependente de importuri. Inflația alimentară este influențată de evoluția cursului valutar, de prețurile materiilor prime, de perturbările comerciale și de condițiile interne de aprovizionare. Țările care se confruntă cu deprecierea monedei sau cu instabilitate economică persistentă tind să înregistreze creșteri mai accentuate ale prețurilor la alimente.

Pe de altă parte, potrivit prognozelor FMI, care vizează 190 de economii la nivel global, în Republica Moldova inflația ar urma să crească cu 5,5% în anul 2026.