FMI a decis: Bulgăroaica Kristalina Georgieva rămâne la conducerea Fondului

Board-ul executiv al Fondului Monetar Internaţional a decis să o păstreze pe Kristalina Georgieva în poziţia de managing director al instituiei şi a anunţat că are „încredere deplină” în capacitatea ei de a-şi duce mai departe mandatul, în ciuda acuzaţiilor conform cărora ar fi manipulat datele de la Banca Mondială în favoarea Chinei, potrivit FT, citat de Ziarul Financiar.

Anunţul FMI a venit după un maraton de şedinţe ale board-ului, care a încercat să ajungă cât mai repede la un consens cu privire la soarta bulgăroaicei, în contextul în care scandalul a provocat anumite disensiuni între cei 24 de directori ai instituţiei.

Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie s-au aliat cu China şi Rusia pentru a o susţine pe Kristalina Georgieva, în timp ce SUA şi Japonia au fost mai reticente şi au cerut o verificare mai amănunţită. Cu toate acestea, luni s-a ajuns la un consens.

Într-o declaraţie lansată luni noapte, board-ul FMI a explicat că dovezile prezentate nu au demonstrat cu certitudine că Georgieva ar fi avut un rol în manipularea datelor atunci când conducea Banca Mondială.

Georgieva a respins în mod repetat acuzaţiile conform cărora ar fi îmbunătăţit artificial cifrele legate de China în ediţia din 2018 a raportului Doing Business publicat de Banca Mondială.

#Kristalina Georgieva #board #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.