FMI a decis: Bulgăroaica Kristalina Georgieva rămâne la conducerea Fondului

Board-ul executiv al Fondului Monetar Internaţional a decis să o păstreze pe Kristalina Georgieva în poziţia de managing director al instituiei şi a anunţat că are „încredere deplină” în capacitatea ei de a-şi duce mai departe mandatul, în ciuda acuzaţiilor conform cărora ar fi manipulat datele de la Banca Mondială în favoarea Chinei, potrivit FT, citat de Ziarul Financiar.

Anunţul FMI a venit după un maraton de şedinţe ale board-ului, care a încercat să ajungă cât mai repede la un consens cu privire la soarta bulgăroaicei, în contextul în care scandalul a provocat anumite disensiuni între cei 24 de directori ai instituţiei.

Franţa, Germania, Italia şi Marea Britanie s-au aliat cu China şi Rusia pentru a o susţine pe Kristalina Georgieva, în timp ce SUA şi Japonia au fost mai reticente şi au cerut o verificare mai amănunţită. Cu toate acestea, luni s-a ajuns la un consens.

Într-o declaraţie lansată luni noapte, board-ul FMI a explicat că dovezile prezentate nu au demonstrat cu certitudine că Georgieva ar fi avut un rol în manipularea datelor atunci când conducea Banca Mondială.

Georgieva a respins în mod repetat acuzaţiile conform cărora ar fi îmbunătăţit artificial cifrele legate de China în ediţia din 2018 a raportului Doing Business publicat de Banca Mondială.

#Kristalina Georgieva #board #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Curtea de Conturi a Republicii Moldova a constatat deficiențe în administrarea Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, în urma auditului efectuat pentru anii 2023–2024. Potrivit raportului, în această perioadă au fost gestionate 3,36 miliarde de lei, însă mecanismele de alocare a subvențiilor au generat un dezechilibru structural major, cu impact direct asupra bugetelor viitoare.

În cei doi ani analizați, Fondul a avut alocări de 1,68 miliarde lei în 2023 și 1,69 miliarde lei în 2024, însă solicitările eligibile depuse de fermieri și agenți economici au depășit de patru ori resursele disponibile. Din această cauză, statul a acumulat angajamente neachitate în creștere rapidă: 1,29 miliarde lei la finele lui 2022, 1,33 miliarde lei la sfârșitul lui 2023 și 2,13 miliarde lei la finele lui 2024.

Situația s-a agravat și mai mult în 2025. La data de 1 noiembrie 2025, angajamentele asumate au ajuns la 3,03 miliarde lei, în timp ce alocațiile nevalorificate erau de doar 100 milioane lei, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un dezechilibru bugetar critic.

Auditul arată că problema vine din mecanismul defectuos de lansare a apelurilor pentru subvenții, care nu este limitat de resursele reale ale Fondului. Lipsesc plafoane clare, un calendar predictibil și o corelare între cererile eligibile și banii disponibili, ceea ce a permis asumarea de obligații fără acoperire financiară.

Curtea de Conturi a identificat și abateri de la cadrul normativ în activitatea Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA): dosare incomplete, lipsă de trasabilitate, nerespectarea termenelor și documentarea insuficientă a recalculării subvențiilor. De asemenea, coordonarea slabă între instituții a permis cazuri de dublă finanțare, iar lipsa unui Sistem Integrat de Administrare și Control limitează monitorizarea fondurilor.

Au fost constatate și deficiențe grave în monitorizarea post achitare. Unele obiective finanțate, precum piața agroalimentară din satul Mereni, nu sunt funcționale, iar evidența contabilă aferentă acestora este necorespunzătoare. Planurile de inspecții nu sunt respectate, iar unele controale au fost efectuate chiar înainte de termen.

Un alt risc major ține de recuperarea lentă a subvențiilor utilizate neconform. Curtea de Conturi semnalează diferențe între sumele încasate de Serviciul Fiscal de Stat și cele transferate către AIPA, existența de creanțe restante și datorii contingente necontabilizate, ceea ce crește riscul de pierdere definitivă a banilor publici.

În acest context, Curtea de Conturi a aprobat raportul de audit și l-a transmis Parlamentului, Președintelui, Guvernului, Ministerului Agriculturii, Ministerului Finanțelor, AIPA, Serviciului Fiscal de Stat și Procuraturii Generale, ultima fiind sesizată pentru examinarea unor constatări cu potențial penal.