FMI demască haosul de la Fisc! controale oarbe, penalizări inutile și evazioniști protejați politic

Economistul Veaceslav Ioniță atrage atenția asupra unei serii de disfuncționalități grave în sistemul de audit fiscal al Republicii Moldova, evidențiate într-o recentă analiză a Fondului Monetar Internațional (FMI). Potrivit expertului, eficiența auditului fiscal din Moldova este extrem de scăzută, în condițiile în care politicile și instrumentele folosite sunt depășite, ineficiente și vulnerabile la influențe politice.

1. Audit fiscal fără logică de risc
Una dintre cele mai grave probleme identificate este lipsa totală a unei logici de risc în selectarea contribuabililor pentru control. Potrivit FMI, 93% din controalele fiscale sunt realizate aleatoriu, fără nicio analiză sau model de risc. Acest lucru duce la o eficiență de doar 7%, în timp ce resurse considerabile sunt risipite pentru controale care rar duc la identificarea fraudelor.

2. Neglijarea marilor contribuabili
Deși marile companii prezintă cel mai mare risc de evaziune fiscală, acestea sunt aproape ignorate de SFS, afirmă Ioniță. Printre cauze se numără: acoperirea politică de care beneficiază aceste entități, relații personale între funcționari fiscali și marii contribuabili, incapacitatea tehnică a Serviciului Fiscal de a investiga cazuri complexe.

3. Sistem de penalizare disfuncțional
Penalizările pentru încălcările fiscale sunt rareori aplicate și mai rar colectate. Lipsa unei aplicări riguroase a sancțiunilor transmite un mesaj periculos contribuabililor: „Chiar dacă ești prins, nu vei plăti.” Astfel, evaziunea fiscală devine o practică cu risc scăzut și profit garantat.

4. Sistem manual învechit
Auditul fiscal din Moldova este efectuat cu programe învechite și proceduri manuale, fără suport digital modern. Lipsesc complet instrumentele de tip big data, analiză predictivă sau management al riscului, ceea ce limitează sever capacitatea SFS de a identifica evaziunea fiscală sistemică.

5. Lipsa unui sistem integrat de management al riscurilor
Recomandarea-cheie a FMI este crearea unui sistem integrat de analiză și management al riscurilor fiscale. Fără o astfel de reformă structurală, Moldova va continua să fie vulnerabilă la corupție și influențe politice, iar administrația fiscală nu va putea preveni și combate eficient evaziunea.

„Fără digitalizare, fără profesionalism și fără voință politică reală, Moldova va rămâne captivă unui sistem fiscal de secol trecut,” avertizează Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#haos #Ioniță #Fisc #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Occidentul și-a propus să blocheze aviația civilă rusă după invadarea Ucrainei, interzicând exportul de piese pentru aeronave. Un amplu examen al datelor vamale rusești, realizat de departamentul de investigații al postului finlandez Yle, arată însă că strategia a eșuat: între februarie 2022 și septembrie 2024, în Rusia au intrat componente Airbus și Boeing de cel puțin un miliard de euro, deși tranzacțiile erau interzise.

Airbus: piese în valoare de circa 600 mil. de euro;
Boeing: piese de aproape 400 mil. de euro;
peste 4 000 de livrări identificate;

În livrarea pieselor sunt implicate peste 360 de companii din Turcia, China, Emiratele Arabe Unite, Gabon și alte state neafectate de sancțiuni, inclusiv Republica Moldova, care a livrat piese Rusiei de circa 30 milioane de dolari.

Moscova a construit o rețea de intermediari care cumpără componente critice – de la motoare noi până la sisteme radar și computere de bord cu dublă utilizare – apoi le redirecționează spre operatorii ruși. Beneficiare: zeci de companii aeriene, între care S7 Engineering, specializată în întreținerea aparatelor occidentale și aflată pe listele de sancțiuni.

În 2022, Rusia a reținut aproximativ 500 de avioane luate în leasing de la companii occidentale. Pentru a le ține operaționale are nevoie permanentă de piese originale, pe care le obține fie prin această rețea de import paralel, fie prin achiziția de aeronave vechi destinate dezmembrării.

Solicitate de Yle, cele două grupuri au refuzat interviuri și au trimis declarații succinte:

Airbus: „respectăm toate sancțiunile; nu există cale legală de a exporta piese în Rusia, iar producătorii nu pot controla circulația componentelor second-hand”.
Boeing: „din 2022 am suspendat livrările și suportul tehnic; continuăm să respectăm legislația americană și internațională”.
Ambele companii au evitat să explice cum verifică destinația finală a pieselor vândute prin intermediari.

Profesorul Stephen Wright (Universitatea Tehnologică Dublin) notează că Rusia a pierdut teren în producția de aviație civilă, concentrându-se pe sectorul militar. În lipsa pieselor originale, operatorii recurg la copii low-cost și la „canibalizarea” avioanelor vechi, ceea ce degradează standardele de siguranță:

„Nivelul de securitate al zborurilor rusești se întoarce cu ani în urmă; multe incidente nici nu mai sunt raportate, pentru că divulgarea problemelor poate fi periculoasă.”
Deși Wright consideră improbabil ca piesele occidentale să fie folosite direct în aplicații militare – „tehnologia de pe avioanele civile e mai puțin avansată decât cea militară rusă” – el avertizează că menținerea acestei rețele comerciale subminează eficiența regimului de sancțiuni.