FMI demască haosul de la Fisc! controale oarbe, penalizări inutile și evazioniști protejați politic

Economistul Veaceslav Ioniță atrage atenția asupra unei serii de disfuncționalități grave în sistemul de audit fiscal al Republicii Moldova, evidențiate într-o recentă analiză a Fondului Monetar Internațional (FMI). Potrivit expertului, eficiența auditului fiscal din Moldova este extrem de scăzută, în condițiile în care politicile și instrumentele folosite sunt depășite, ineficiente și vulnerabile la influențe politice.

1. Audit fiscal fără logică de risc
Una dintre cele mai grave probleme identificate este lipsa totală a unei logici de risc în selectarea contribuabililor pentru control. Potrivit FMI, 93% din controalele fiscale sunt realizate aleatoriu, fără nicio analiză sau model de risc. Acest lucru duce la o eficiență de doar 7%, în timp ce resurse considerabile sunt risipite pentru controale care rar duc la identificarea fraudelor.

2. Neglijarea marilor contribuabili
Deși marile companii prezintă cel mai mare risc de evaziune fiscală, acestea sunt aproape ignorate de SFS, afirmă Ioniță. Printre cauze se numără: acoperirea politică de care beneficiază aceste entități, relații personale între funcționari fiscali și marii contribuabili, incapacitatea tehnică a Serviciului Fiscal de a investiga cazuri complexe.

3. Sistem de penalizare disfuncțional
Penalizările pentru încălcările fiscale sunt rareori aplicate și mai rar colectate. Lipsa unei aplicări riguroase a sancțiunilor transmite un mesaj periculos contribuabililor: „Chiar dacă ești prins, nu vei plăti.” Astfel, evaziunea fiscală devine o practică cu risc scăzut și profit garantat.

4. Sistem manual învechit
Auditul fiscal din Moldova este efectuat cu programe învechite și proceduri manuale, fără suport digital modern. Lipsesc complet instrumentele de tip big data, analiză predictivă sau management al riscului, ceea ce limitează sever capacitatea SFS de a identifica evaziunea fiscală sistemică.

5. Lipsa unui sistem integrat de management al riscurilor
Recomandarea-cheie a FMI este crearea unui sistem integrat de analiză și management al riscurilor fiscale. Fără o astfel de reformă structurală, Moldova va continua să fie vulnerabilă la corupție și influențe politice, iar administrația fiscală nu va putea preveni și combate eficient evaziunea.

„Fără digitalizare, fără profesionalism și fără voință politică reală, Moldova va rămâne captivă unui sistem fiscal de secol trecut,” avertizează Veaceslav Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#haos #Ioniță #Fisc #FMI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament