Foametea bate la ușile moldovenilor! Producția agricolă în descreștere

Fermierii moldoveni au produs cu aproape 6% mai puține produse agricole în șase luni ale anului 2022, față de perioada similară a anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Micșorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producției vegetale cu 7,6% și a producției animaliere – cu 5,3%.

Structura suprafeţelor însămânțate cu culturi agricole după categorii de producători indică că cea mai mare pondere o au întreprinderile agricole, cărora le revin 856,7 mii ha sau 55% din toată suprafaţa însămânțată, gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) le revin 423,2 mii ha sau 27% și gospodăriilor populaţiei – 288,2 mii ha sau 18%.

În întreprinderile agricole continuă să fie concentrată cea mai mare parte a suprafeţelor însămânțate cu tutun (94% din suprafaţa totală a semănăturilor culturii date), cu porumb pentru siloz și masă verde (92%), sfeclă de zahăr (91%), rapiţă de toamnă (89%), grâu (76%), orz (75%), floarea-soarelui (69%) și soia (56%). Totodată, gospodăriile populației și gospodăriile ţărăneşti (de fermier) dețin 97% din semănăturile cu culturi bostănoase alimentare și suprafeţele sădite cu cartofi, 94% – din suprafeţele plantate cu legume de câmp și 75% din suprafețele însămânțate cu leguminoase pentru boabe.

În ianuarie-iunie 2022 față de perioada respectivă a anului 2021 a fost marcată micșorarea producției (creșterii) vitelor și păsărilor (în masă vie) în toate categoriile de gospodării cu 5,3%, generată de scăderea producției în gospodăriile populației cu 11,0% și în întreprinderile agricole cu 1,3 %.

Republica Moldova este afectată de secetă, ceea ce va reduce volumul producției agricole. În context, Consiliului Suprem de Securitate a recomandat revizuirea procedurilor de asigurare a siguranței alimentelor pentru a elimina elementele redundante în procesul de certificare a produselor alimentare și producătorilor de produse alimentare din țară și de peste hotare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#seceta #agricultori #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.