Foametea bate la ușile moldovenilor! Producția agricolă în descreștere

Fermierii moldoveni au produs cu aproape 6% mai puține produse agricole în șase luni ale anului 2022, față de perioada similară a anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Micșorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producției vegetale cu 7,6% și a producției animaliere – cu 5,3%.

Structura suprafeţelor însămânțate cu culturi agricole după categorii de producători indică că cea mai mare pondere o au întreprinderile agricole, cărora le revin 856,7 mii ha sau 55% din toată suprafaţa însămânțată, gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) le revin 423,2 mii ha sau 27% și gospodăriilor populaţiei – 288,2 mii ha sau 18%.

În întreprinderile agricole continuă să fie concentrată cea mai mare parte a suprafeţelor însămânțate cu tutun (94% din suprafaţa totală a semănăturilor culturii date), cu porumb pentru siloz și masă verde (92%), sfeclă de zahăr (91%), rapiţă de toamnă (89%), grâu (76%), orz (75%), floarea-soarelui (69%) și soia (56%). Totodată, gospodăriile populației și gospodăriile ţărăneşti (de fermier) dețin 97% din semănăturile cu culturi bostănoase alimentare și suprafeţele sădite cu cartofi, 94% – din suprafeţele plantate cu legume de câmp și 75% din suprafețele însămânțate cu leguminoase pentru boabe.

În ianuarie-iunie 2022 față de perioada respectivă a anului 2021 a fost marcată micșorarea producției (creșterii) vitelor și păsărilor (în masă vie) în toate categoriile de gospodării cu 5,3%, generată de scăderea producției în gospodăriile populației cu 11,0% și în întreprinderile agricole cu 1,3 %.

Republica Moldova este afectată de secetă, ceea ce va reduce volumul producției agricole. În context, Consiliului Suprem de Securitate a recomandat revizuirea procedurilor de asigurare a siguranței alimentelor pentru a elimina elementele redundante în procesul de certificare a produselor alimentare și producătorilor de produse alimentare din țară și de peste hotare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#seceta #agricultori #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După invazia Rusiei în Ucraina, securitatea energetică a devenit una dintre principalele preocupări ale Europei, alături de prețuri și de tranziția verde. Un raport realizat de Euronews, pe baza datelor Eurostat și ale Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), arată cum s-a schimbat comerțul cu energie electrică pe continent și care sunt statele mari exportatoare și importatoare.

În 2024, dintr-un total de 35 de state europene, 13 au fost exportatoare nete de energie electrică, iar 21 – importatoare nete. Singura țară care nu a raportat niciun import de electricitate a fost Cipru. La nivelul Uniunii Europene, balanța energetică a fost ușor pozitivă, de -0,5%, ceea ce arată că, în ansamblu, statele membre au exportat mai multă energie decât au importat.

Cele mai mari exporturi de energie provin din Franța și Suedia, ambele având producție internă abundentă – nucleară, respectiv hidro. Franța a înregistrat un export net de 89.851 GWh, echivalent cu 22% din consumul intern, iar Suedia – 33.435 GWh, adică 27% din producția totală. Alte țări exportatoare importante sunt Slovenia, Norvegia, Slovacia, Cehia și Austria. „Franța a devenit în 2024 cel mai mare exportator de energie electrică din lume, cu un record de 90 TWh – echivalentul consumului anual al Belgiei”, a declarat Rina Bohle Zeller, expertă la Agora Energiewende.

În schimb, Italia și Germania sunt marile economii dependente de importuri. Italia a importat anul trecut circa 51.000 GWh, iar Germania – 26.269 GWh. Germania, care a fost exportator net timp de două decenii, a devenit importator în 2023, pe fondul închiderii reactoarelor nucleare, al prețurilor ridicate la carbon și al creșterii producției regenerabile în statele vecine, care a făcut energia străină mai competitivă.

Schimbările anuale sunt influențate de condițiile meteorologice și de structura surselor de energie. Grecia, de exemplu, a trecut de la importator net în 2023, cu 10%, la exportator în 2024, cu -0,6%, în timp ce Croația a ajuns de la 10% la 26% import net într-un singur an.

Experții subliniază că interconectarea rețelelor electrice europene este esențială pentru stabilitatea sistemului energetic. „Comerțul transfrontalier face energia mai ieftină și mai sigură. Când apune soarele în Germania, vântul din Danemarca asigură continuitatea aprovizionării”, a explicat Zeller.

Pe fondul crizei climatice și al transformărilor geopolitice, Europa își reconfigurează harta electricității, în care producția nucleară franceză, energia hidroelectrică scandinavă și sursele regenerabile din sudul continentului devin pilonii noii securități energetice europene.