Foametea bate la ușile moldovenilor! Producția agricolă în descreștere

Fermierii moldoveni au produs cu aproape 6% mai puține produse agricole în șase luni ale anului 2022, față de perioada similară a anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Micșorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producției vegetale cu 7,6% și a producției animaliere – cu 5,3%.

Structura suprafeţelor însămânțate cu culturi agricole după categorii de producători indică că cea mai mare pondere o au întreprinderile agricole, cărora le revin 856,7 mii ha sau 55% din toată suprafaţa însămânțată, gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) le revin 423,2 mii ha sau 27% și gospodăriilor populaţiei – 288,2 mii ha sau 18%.

În întreprinderile agricole continuă să fie concentrată cea mai mare parte a suprafeţelor însămânțate cu tutun (94% din suprafaţa totală a semănăturilor culturii date), cu porumb pentru siloz și masă verde (92%), sfeclă de zahăr (91%), rapiţă de toamnă (89%), grâu (76%), orz (75%), floarea-soarelui (69%) și soia (56%). Totodată, gospodăriile populației și gospodăriile ţărăneşti (de fermier) dețin 97% din semănăturile cu culturi bostănoase alimentare și suprafeţele sădite cu cartofi, 94% – din suprafeţele plantate cu legume de câmp și 75% din suprafețele însămânțate cu leguminoase pentru boabe.

În ianuarie-iunie 2022 față de perioada respectivă a anului 2021 a fost marcată micșorarea producției (creșterii) vitelor și păsărilor (în masă vie) în toate categoriile de gospodării cu 5,3%, generată de scăderea producției în gospodăriile populației cu 11,0% și în întreprinderile agricole cu 1,3 %.

Republica Moldova este afectată de secetă, ceea ce va reduce volumul producției agricole. În context, Consiliului Suprem de Securitate a recomandat revizuirea procedurilor de asigurare a siguranței alimentelor pentru a elimina elementele redundante în procesul de certificare a produselor alimentare și producătorilor de produse alimentare din țară și de peste hotare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#seceta #agricultori #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.