Foametea bate la ușile moldovenilor! Producția agricolă în descreștere

Fermierii moldoveni au produs cu aproape 6% mai puține produse agricole în șase luni ale anului 2022, față de perioada similară a anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Micșorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producției vegetale cu 7,6% și a producției animaliere – cu 5,3%.

Structura suprafeţelor însămânțate cu culturi agricole după categorii de producători indică că cea mai mare pondere o au întreprinderile agricole, cărora le revin 856,7 mii ha sau 55% din toată suprafaţa însămânțată, gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) le revin 423,2 mii ha sau 27% și gospodăriilor populaţiei – 288,2 mii ha sau 18%.

În întreprinderile agricole continuă să fie concentrată cea mai mare parte a suprafeţelor însămânțate cu tutun (94% din suprafaţa totală a semănăturilor culturii date), cu porumb pentru siloz și masă verde (92%), sfeclă de zahăr (91%), rapiţă de toamnă (89%), grâu (76%), orz (75%), floarea-soarelui (69%) și soia (56%). Totodată, gospodăriile populației și gospodăriile ţărăneşti (de fermier) dețin 97% din semănăturile cu culturi bostănoase alimentare și suprafeţele sădite cu cartofi, 94% – din suprafeţele plantate cu legume de câmp și 75% din suprafețele însămânțate cu leguminoase pentru boabe.

În ianuarie-iunie 2022 față de perioada respectivă a anului 2021 a fost marcată micșorarea producției (creșterii) vitelor și păsărilor (în masă vie) în toate categoriile de gospodării cu 5,3%, generată de scăderea producției în gospodăriile populației cu 11,0% și în întreprinderile agricole cu 1,3 %.

Republica Moldova este afectată de secetă, ceea ce va reduce volumul producției agricole. În context, Consiliului Suprem de Securitate a recomandat revizuirea procedurilor de asigurare a siguranței alimentelor pentru a elimina elementele redundante în procesul de certificare a produselor alimentare și producătorilor de produse alimentare din țară și de peste hotare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#seceta #agricultori #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție, Marcel Dumbravan, a declarat, într-un interviu acordat postului public Moldova 1, că dosarul penal deschis pe marginea construcției drumului Leova–Bumbăta este în continuare în examinare, iar în cauză există persoane cu statut de învinuit.

Potrivit lui Dumbravan, la sfârșitul anului trecut Procuratura Anticorupție a inițiat o anchetă penală privind posibile nereguli în procesul de achiziție publică și în execuția lucrărilor la acest proiect rutier. În prezent, investigația se află într-o etapă-cheie, fiind dispusă o expertiză tehnico-științifică în domeniul construcțiilor.

„Pe acest dosar sunt persoane cu statut de învinuit în continuare, însă Procuratura Anticorupție a dispus efectuarea unei expertize tehnico-științifice în construcții, care, la moment, este încă în curs de executare. Așteptăm concluziile experților și, în funcție de acestea, urmează să acționăm în continuare”, a precizat Dumbravan.

Proiectul rutier Leova–Bumbăta, inaugurat parțial în anul 2023, a intrat în vizorul anchetatorilor după apariția suspiciunilor privind modul de atribuire a contractului și calitatea lucrărilor executate. În prezent, în dosar figurează două persoane cu statut de bănuit: fostul șef al Administrației Naționale a Drumurilor, Sergiu Behjan, și administratorul unei companii private implicate în realizarea proiectului.

Prejudiciul cauzat statului urmează să fie stabilit cu exactitate după finalizarea expertizei tehnice. Drumul Leova–Bumbăta a generat controverse majore în spațiul public, fiind catalogat drept cel mai scump drum construit vreodată în Republica Moldova, cu un cost estimat de aproximativ 3,5 milioane de euro per kilometru. Valoarea totală a proiectului se ridică la circa 260 de milioane de lei. În context, primarul orașului Leova, Alexandru Bujorean declara că respectivul drum riscă să divină muzeul corupției.