Foametea bate la ușile moldovenilor! Producția agricolă în descreștere

Fermierii moldoveni au produs cu aproape 6% mai puține produse agricole în șase luni ale anului 2022, față de perioada similară a anului precedent, arată datele Biroului Național de Statistică.

Micșorarea producţiei globale agricole a fost determinată de scăderea producției vegetale cu 7,6% și a producției animaliere – cu 5,3%.

Structura suprafeţelor însămânțate cu culturi agricole după categorii de producători indică că cea mai mare pondere o au întreprinderile agricole, cărora le revin 856,7 mii ha sau 55% din toată suprafaţa însămânțată, gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) le revin 423,2 mii ha sau 27% și gospodăriilor populaţiei – 288,2 mii ha sau 18%.

În întreprinderile agricole continuă să fie concentrată cea mai mare parte a suprafeţelor însămânțate cu tutun (94% din suprafaţa totală a semănăturilor culturii date), cu porumb pentru siloz și masă verde (92%), sfeclă de zahăr (91%), rapiţă de toamnă (89%), grâu (76%), orz (75%), floarea-soarelui (69%) și soia (56%). Totodată, gospodăriile populației și gospodăriile ţărăneşti (de fermier) dețin 97% din semănăturile cu culturi bostănoase alimentare și suprafeţele sădite cu cartofi, 94% – din suprafeţele plantate cu legume de câmp și 75% din suprafețele însămânțate cu leguminoase pentru boabe.

În ianuarie-iunie 2022 față de perioada respectivă a anului 2021 a fost marcată micșorarea producției (creșterii) vitelor și păsărilor (în masă vie) în toate categoriile de gospodării cu 5,3%, generată de scăderea producției în gospodăriile populației cu 11,0% și în întreprinderile agricole cu 1,3 %.

Republica Moldova este afectată de secetă, ceea ce va reduce volumul producției agricole. În context, Consiliului Suprem de Securitate a recomandat revizuirea procedurilor de asigurare a siguranței alimentelor pentru a elimina elementele redundante în procesul de certificare a produselor alimentare și producătorilor de produse alimentare din țară și de peste hotare.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#seceta #agricultori #productie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie