Fosta „vacă de muls” a Partidului Democrat și-a majorat profitul

Profitul net al operatorului de stat de telefonie, Moldtelecom, în prima jumătate a anului 2021, a fost de 99 milioane lei, mai mult cu 15% față de aceeași perioadă a anului precedent, arată datele companiei.

Veniturile totale Moldtelecom, în șase luni ale anului au însumat 846,4 milioane lei, cu 3,3% (27,1 milioane lei) față de perioada similară a anului precedent. Un detaliu important este că pentru prima dată veniturile acumulate din serviciile de telefonie mobilă le-au depășit pe cele de la telefonia fixă, în valoare de 138 mil. de lei față de 126,3 mil. de lei față de 126 mil. de lei. Numărul abonaților Moldtelecom la sfârșitul semestrului I al anului 2021 a fost de 2,4 mil., cu 3,8% (87,9 mii abonați) mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020.

Majorarea abonaților a revenit pe segmentul telefoniei mobile – cu 68,9 mii (+11,3%) – până la 679,6 mii abonați, iar acces la internet în bandă largă – cu 14,7 mii (+3,6%) – până la 420,3 mii abonați. Creștere semnificativă a abonaților în ianuarie-iunie a acestui an a Moldtelecom o asociază cu îmbunătățirea constantă a calității serviciilor și au lansat în mod regulat oferte atractive și competitive

Deși este o companie ce se află la baza sistemului de telecomunicații din Moldova, Moldtelecom este în trend de regres timp de zece ani. Din anul 2009 până în anul 2019 profitul acestei companii a scăzut de peste 16 ori de la 487 mil. de lei, la 29,5 mil. de lei. În pofida tendinței negative, în aprilie 2020 Parlamentul a votat excluderea întreprinderii din lista companiilor pasibile privatizării. Asta după ce în februarie 2019 guvernul Filip și-a anunțat intenția de a vinde 51 % din acțiunile Moldtelecom.

Desper privatizarea operatorului de telecomunicații se discută încă din anii 90, doar că din lipsa voinței politice vânzarea companiei este amânată de două decenii. Estimările arată că până în anul 2009 prețul de piață al companiei era de jumătate de miliard de euro.

De-a lungul existenței sale Moldtelecom a fost controlat de partidele care s-au perindat la guvernare fără a beneficia de o independență managerială. Din anul 2009 și până în vara anului 2019 întreprinderea a fost condusă de șefi afiliați Partidului Democrat care gestiona fluxurile financiare de le Moldtelecom. În anul 2019 s-a constat că operatorul de telefonie a achitat unei companii elvețiene aproximativ 5,7 mil. de euro pentru servicii existente doar pe hârtie.

În era tehnologiilor, Moldtelecom a încercat să fie în pas cu timpul. În anul 2001 în premieră a oferit internet prin cablu, iar în anul 2007 a devenit al treilea operator de telefonie mobilă din țară .

Cu o cotă de 9% din piață este cu mult în urma celorlalți doi operatori, Orange și Moldcell, în schimb îi revine 60% din accesul internetului în bandă largă și practic monopolist în livrarea serviciilor de telefonie fixă.

Experții susțin că privatizarea companiei a fost ratată în perioada de glorie a telefoniei fixe, la începutul anilor 2000. Acum când telefonia fixă și-a pierdut din actualitate, Moldtelecom se devalorizează de la o zi la alta. Soluția ar fi accentul pe noile tehnologii și servicii și o autonomie economică.

#moldtelecom #companie #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

O nouă metodologie care stabilește modul de evaluare a riscurilor prezentate de produsele nealimentare ar putea fi aprobată în Republica Moldova, documentul urmând să fie examinat în ședința Guvernului din 11 februarie. Noile reguli se aplică tuturor produselor nealimentare puse pe piață pentru consumatori și utilizatori finali și urmăresc consolidarea protecției sănătății și siguranței publice.

Potrivit notei informative, metodologia creează un cadru unitar de evaluare a riscurilor și stabilește măsurile ce pot fi aplicate atunci când un produs prezintă pericole. Sunt vizate produse de uz curent, precum jucării și articole pentru copii, electrocasnice, îmbrăcăminte, produse chimice de uz casnic sau cosmetice. Documentul enumeră riscuri mecanice, de înecare sau sufocare, electrocutare, incendii, arsuri, intoxicații chimice, contaminări microbiologice și zgomot excesiv, pericole care pot afecta în special copiii.

Evaluarea riscului se face prin combinarea gravitații posibilei vătămări cu probabilitatea producerii acesteia pe durata de viață a produsului. Gravitatea este clasificată în patru niveluri, de la vătămări minore până la consecințe foarte grave sau fatale, iar probabilitatea este estimată pe opt trepte, de la situații foarte frecvente, cu o probabilitate de cel puțin 50%, până la cazuri extrem de rare, de cel mult unu la un milion. În funcție de aceste criterii, produsele sunt încadrate în niveluri de risc scăzut, mediu, ridicat sau grav, iar nivelul stabilit determină tipul de măsuri ce pot fi aplicate, inclusiv restricționarea sau retragerea de pe piață.

Metodologia acordă o atenție sporită copiilor și altor consumatori vulnerabili, fiind prevăzute evaluări distincte pentru produsele destinate sau utilizate de copii foarte mici, copii mai mari, persoane vârstnice sau persoane cu dizabilități. În anumite situații, precum produsele care conțin substanțe chimice interzise, cele care au făcut deja obiectul unei retrageri sau rechemări ori cele care prezintă pericole evidente pentru copiii sub 36 de luni, riscul este considerat grav din start, fără a mai fi necesară parcurgerea tuturor etapelor de evaluare.

Documentul stabilește, totodată, cadrul pentru notificarea rapidă a produselor periculoase prin sistemele de schimb de informații și creează premisele pentru conectarea Republicii Moldova la sistemul european Safety Gate.