Fosta „vacă de muls” a Partidului Democrat și-a majorat profitul

Profitul net al operatorului de stat de telefonie, Moldtelecom, în prima jumătate a anului 2021, a fost de 99 milioane lei, mai mult cu 15% față de aceeași perioadă a anului precedent, arată datele companiei.

Veniturile totale Moldtelecom, în șase luni ale anului au însumat 846,4 milioane lei, cu 3,3% (27,1 milioane lei) față de perioada similară a anului precedent. Un detaliu important este că pentru prima dată veniturile acumulate din serviciile de telefonie mobilă le-au depășit pe cele de la telefonia fixă, în valoare de 138 mil. de lei față de 126,3 mil. de lei față de 126 mil. de lei. Numărul abonaților Moldtelecom la sfârșitul semestrului I al anului 2021 a fost de 2,4 mil., cu 3,8% (87,9 mii abonați) mai mult decât în aceeași perioadă a anului 2020.

Majorarea abonaților a revenit pe segmentul telefoniei mobile – cu 68,9 mii (+11,3%) – până la 679,6 mii abonați, iar acces la internet în bandă largă – cu 14,7 mii (+3,6%) – până la 420,3 mii abonați. Creștere semnificativă a abonaților în ianuarie-iunie a acestui an a Moldtelecom o asociază cu îmbunătățirea constantă a calității serviciilor și au lansat în mod regulat oferte atractive și competitive

Deși este o companie ce se află la baza sistemului de telecomunicații din Moldova, Moldtelecom este în trend de regres timp de zece ani. Din anul 2009 până în anul 2019 profitul acestei companii a scăzut de peste 16 ori de la 487 mil. de lei, la 29,5 mil. de lei. În pofida tendinței negative, în aprilie 2020 Parlamentul a votat excluderea întreprinderii din lista companiilor pasibile privatizării. Asta după ce în februarie 2019 guvernul Filip și-a anunțat intenția de a vinde 51 % din acțiunile Moldtelecom.

Desper privatizarea operatorului de telecomunicații se discută încă din anii 90, doar că din lipsa voinței politice vânzarea companiei este amânată de două decenii. Estimările arată că până în anul 2009 prețul de piață al companiei era de jumătate de miliard de euro.

De-a lungul existenței sale Moldtelecom a fost controlat de partidele care s-au perindat la guvernare fără a beneficia de o independență managerială. Din anul 2009 și până în vara anului 2019 întreprinderea a fost condusă de șefi afiliați Partidului Democrat care gestiona fluxurile financiare de le Moldtelecom. În anul 2019 s-a constat că operatorul de telefonie a achitat unei companii elvețiene aproximativ 5,7 mil. de euro pentru servicii existente doar pe hârtie.

În era tehnologiilor, Moldtelecom a încercat să fie în pas cu timpul. În anul 2001 în premieră a oferit internet prin cablu, iar în anul 2007 a devenit al treilea operator de telefonie mobilă din țară .

Cu o cotă de 9% din piață este cu mult în urma celorlalți doi operatori, Orange și Moldcell, în schimb îi revine 60% din accesul internetului în bandă largă și practic monopolist în livrarea serviciilor de telefonie fixă.

Experții susțin că privatizarea companiei a fost ratată în perioada de glorie a telefoniei fixe, la începutul anilor 2000. Acum când telefonia fixă și-a pierdut din actualitate, Moldtelecom se devalorizează de la o zi la alta. Soluția ar fi accentul pe noile tehnologii și servicii și o autonomie economică.

#moldtelecom #companie #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie