Fostul șef de la Economie s-a pricopsit cu o nouă funcție

Fostul ministru al Economiei, Sergiu Gaibu a fost numit președinte al Consiliului de Administrare al Centrului Analitic Independent Expert-Grup, instituție la care a lucrat anterior ca responsabil pe domeniul bancar.

„Sergiu Gaibu, fost Ministru al Economiei al Republicii Moldova, are o experiență de peste 20 ani în domeniul economic. De-a lungul carierei sale a oferit consultanță pentru fortificarea capacităților Agenției pentru Organizația de Atragerea Investițiilor și Promovarea Exporturilor din Moldova. În perioada 2009-2014, a fost membru al comitetului executiv al Băncii Comerciale Române la Chișinău, iar în perioada 2008-2016 – expert asociat în cadrul IDIS Viitorul. Ulterior, în 2016-2021 acesta a deținut funcția de director de program în cadrul Expert-Grup, având și diverse colaborări cu GIZ, USAID, BC Mobiasbanca, Moldova Agroindbank”, se arată în mesajul Expert-Grup

Sergiu Gaibu a demisionat în data de 16 noiembrie 2022 din funcția de ministru al Economiei.

Gaibu a fost criticat anterior chiar de premierul Gavrilița pentru activitatea ineficientă. Aceasta i-a reproșat că timp de un an nu a făcut nimic pentru dereglementarea activității businessului.

„(…)Vorbim de acest pașaport albastru pentru domeniul HoReCa. Dle Gaibu (Sergiu Gaibu, ministrul Economiei n.r) vorbim de dereglementare. Dar nu s-a întâmplat nimic timp de un an. Cât timp trebuie să treacă ca să vedem un proiect la guvern pentru dereglementare”, declara Gavrilița în ședința Guvernului din 7 septembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaibu #ministru #functie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Energiei a transmis răspunsurile la întrebările privind licitația de 114 milioane de euro pentru proiectul Termoelectrica, însă documentul oficial nu a fost semnat de ministrul Dorin Junghietu, ci de secretarul de stat Cristina Pereteatcu.

Răspunsul a fost expediat pe 3 decembrie 2025 redacției BANI.MD și vizează procedura de achiziții pentru instalarea centralelor de cogenerare la CT Vest și CET Sursa 3, proiect finanțat dintr-un împrumut al Băncii Mondiale. În document, Ministerul explică diferența de peste 36 milioane de euro dintre prețul estimat și ofertele depuse, afirmând că analiza este încă în derulare și se desfășoară exclusiv după regulile Băncii Mondiale.

Deși întrebările se refereau direct la poziția Ministerului Energiei și la posibile riscuri pentru bugetul de stat, semnătura de pe scrisoare aparține nu ministrului Dorin Junghietu, ci secretarului de stat Cristina Pereteatcu, care a transmis clarificările în mod oficial în numele instituției.

În document se menționează că orice decizie privind suspendarea, ajustarea sau relansarea licitației poate fi luată doar cu acordul Băncii Mondiale, în condițiile în care raportul combinat de evaluare a ofertelor se află încă în proces de examinare.

Licitația, care face parte din proiectul PIESACET-2 — o investiție totală de 92 milioane euro, dintre care 81 milioane pentru componentele de cogenerare — a ajuns în centrul unui scandal major. Mai mulți ofertanți acuză excluderi abuzive, iar statul recunoaște oficial că nu poate susține financiar ofertele rămase în concurs. În timp ce companiile din Turcia — Iltechno și Onur Group — au înaintat oferte de 111,5 milioane și, respectiv, 114 milioane euro, bugetul proiectului rămâne neschimbat: 81 milioane euro. Diferența, de peste 36 milioane euro, ar depăși semnificativ capacitatea de finanțare a statului și a Băncii Mondiale.

În plus, descalificarea BCC Group (Azerbaidjan) și Synergy Construct (Ungaria) a ridicat suspiciuni. În cazul BCC Group, UCIPE a motivat decizia printr-o presupusă problemă la documentul Bid Security, deși compania afirmă că a respectat exact indicațiile autorităților — inclusiv valabilitatea garanției până la 25 octombrie 2025. Oferta acestora, de 75,5 milioane euro, deși nepublicată oficial, ar fi fost cu circa 36 milioane mai mică decât cele rămase în cursă.

Ministerul Energiei confirmă astfel nu doar existența unui deficit financiar, ci și presiunea asupra Guvernului de a clarifica problemele procedurale. Într-un document oficial emis pe 17 octombrie, instituția recunoaște că ofertele „depășesc semnificativ limitele bugetare” și avertizează că atribuirea contractului la prețurile actuale ar afecta stabilitatea proiectelor energetice strategice ale Republicii Moldova. Presa de specialitate estimează că un asemenea scenariu ar genera un prejudiciu bugetar de aproape 700 milioane lei.