Fostul șef de la Economie Sergiu Gaibu, numit la conducerea ANRCETI cu un salariu de 60 de mii de lei

Fostul ministru al Economiei, Sergiu Gaibu a fost numit la șefia ANRCETI din data de 20 aprilie. Candidatura acestuia a fost aprobată în ședința de astăzi a Guvernului.

„Mă bucur pentru candidatura lui Gaibu. Dânsul are suficiente capacități analitice și sper că dânsul va analiza capacitățile tuturor piețelor”, a comentat premierul Dorin Recean candidatura lui Gaibu la șefia ANRCETI.

Despre numirea lui Sergiu Gaibu la conducerea ANRCETI s-a vehiculat imediat după demisia acestuia din funcția de ministru al Economiei în noiembrie 2022.

Gaibu a fost criticat anterior chiar de ex-premierul Gavrilița pentru activitatea ineficientă de la Ministerul Economie. Aceasta i-a reproșat că timp de un an nu a făcut nimic pentru dereglementarea activității businessului.

„(…)Vorbim de acest pașaport albastru pentru domeniul HoReCa. Dle Gaibu (Sergiu Gaibu, ministrul Economiei n.r) vorbim de dereglementare. Dar nu s-a întâmplat nimic timp de un an. Cât timp trebuie să treacă ca să vedem un proiect la guvern pentru dereglementare”, declara Gavrilița în ședința Guvernului din 7 septembrie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ANRCETI #gaibu #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Planurile companiilor rusești de a atrage finanțare ieftină pe piața datoriilor din China s-au lovit de opoziția băncilor și investitorilor locali, care evită astfel de tranzacții din cauza riscului sancțiunilor occidentale, relatează Reuters, citând surse familiare situației.

După ce Rusia a fost exclusă de pe piețele de capital occidentale la începutul războiului din Ucraina, mari corporații de stat precum Rosatom și Gazprom au luat în calcul lansarea de obligațiuni denominate în yuani („panda bonduri”), în urma vizitei președintelui Vladimir Putin la Beijing din septembrie. Companiile sperau să atragă finanțare mai ieftină, uneori legată de contracte comerciale, scrie TheMoskowTimes.

Totuși, bancherii și investitorii chinezi s-au arătat sceptici. Surse citate de agenție afirmă că pregătirile au loc, dar nu există progrese, deoarece instituțiile financiare din China se tem de sancțiuni secundare. „Proiectele nu pot fi avansate, în pofida discuțiilor de peste un an”, a declarat un manager chinez, referindu-se la lipsa de progres în cazul Rosatom și Rusal.

Chiar și investitori instituționali chinezi spun că nu ar cumpăra astfel de obligațiuni din cauza riscurilor geopolitice. În plus, marii brokeri de stat din China au încetat orice tranzacții legate de Rusia încă din 2022, iar cele patru bănci de stat de top au refuzat să fie organizatori de emisiuni pentru companiile rusești.

Juristul Zhan Kai, de la Yuanda China Law Offices, a subliniat că nu există bariere legale pentru emisiunea de panda bonduri de către firmele rusești, atâta timp cât acestea nu figurează pe listele negre americane. „Dar bancherii și traderii locali se tem să devină intermediari sau cumpărători. În cele din urmă, piața decide, dar nu există apetit pentru obligațiuni rusești în China”, a precizat el.

Un oficial rus citat de Reuters a recunoscut că problema principală rămâne lipsa cumpărătorilor. „Companiile mari lucrează la structuri de plasamente, statul doar sprijină cu infrastructura, însă băncile chineze ezită”, a spus acesta.

Până acum, singura companie rusă care a reușit să emită panda bonduri a fost Rusal, în 2017. De atunci, niciun alt emitent rus nu a intrat pe piața chineză, deși în primele șapte luni din 2025, 35 de companii străine au plasat obligațiuni în China în valoare de 16,3 miliarde dolari, iar în 2024 volumul total a atins un record de 194,8 miliarde yuani.

Potrivit analiștilor, chiar și în contextul unei „țări prietenoase” precum China, riscurile geopolitice persistă, iar procesul de acces pentru firmele rusești pe piața obligațiunilor în yuani ar putea dura ani de zile.