(FOTO) Castelul Haller din Transilvania - transformat în vinărie. De la o poza în ziar, la afacere de succes

O poză văzută într-un ziar și dorința de a avea propria cramă au împins două surori, Reka și Kinga Foris, să pornească pe un drum ocolit de mulți în România, mai ales de autorități: restaurarea unei clădiri cu sute de ani de istorie în spate, așa cum este Castelul Haller. Kinga Foris a povestit în cadrul unui interviu acordat wall-street.ro despre ”renașterea” castelului, dar și despre noua investiție pe care o pregătesc.

Kinga Foris a studiat turismul în Târgu Mureș, în timp ce sora ei a ales Clujul. Încă din facultatea își doreau să aibă o cramă în Târgu Mureș, însă nu au reușit să găsească ceva pe placul lor.

”Am văzut Castelul Haller pentru prima dată într-o poză din ziar. Eram curioasă, am visat să am o cramă, parinții mamei mele au cultivat viță de vie și aveau cramă. De la ei a venit iubirea pentru vinuri”, își amintește Kinga.

După naționalizarea începută în 1949 de către comuniști, reședința din comuna Ogra a familiei Haller a funcționat ca școală, internat, sediu al Miliției și chiar ciupercărie. Kinga și sora ei au găsit o ruină în care domnea mizeria. Dispăruse strălucirea edificiului a cărui temelie a fost pusă în secolul al XVII-lea de către familia nobiliară Haller și a cărui construcție în stilul post-baroc a fost finalizată în secolul XIX.

După ce au recâștigat castelul, moștenitorii familiei Haller l-au vândut celor două surori în 2007, iar după patru ani de renovări, Castelul Haller a avut parte de primii săi clienți, care puteau înnopta într-una dintre camere sau încerca mâncarea preparată în bucătăria condusă de către Kinga.

”Am stabilit cu sora mea că eu preiau mai mult partea de bucătărie, în timp ce ea se ocupă de zona de cazare”, povestește Kinga(foto), ce conduce bucătăria devenită cunoscută în rândul turiștilor mai ales pentru preparatele din gâscă și rață.

Renovarea castelului și investițiile derulate ulterior au fost făcute atât din fonduri proprii, fonduri FEADR(Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală), cât și credite bancare. Kinga povestește că promovarea locației în rândul bucureștenilor le-a ajutat să aibă mai mulți turiști și să se dezvolte mai rapid.

Mobila și mai multe obiecte din interior provin din magazine de antichități, de la membrii familiei Haller și de la diverse persoane care au intrat în posesia bunurilor după naționalizare.

”Fotoliile Bordeaux sunt originalele, la fel și pianul mare de la etajul I, pian pe care l-am cumpărat de la o persoană care era al treilea proprietar al bunului”, povestește Kinga.

În urmă cu 5 ani au ridicat și un centru de SPA în curtea castelului, unde turiștii au acces la un bazin cu apă sărată termală, jacuzzi, bazin pentru copii, saună finlandeză, cameră salină și un ciubar exterior cu apă sărată.

”Din păcate am fost nevoiți ca centrul SPA să-l închidem pentru o perioadă din cauza pandemiei. În viitor ne propunem să ne extindem mai mult pe zona balneară”, povestește Kinga.

Restricțiile impuse din cauza pandemiei de COVID-19 le-a împins să își regândească desfășurarea activității în anumite perioade ale anului trecut și să organizeze seri tematice concentrate doar pe clienții din zonă.

”A fost foarte greu, mai ales pentru personal, săptămânal am avut evenimente tematice pe partea de gastronomie. Ne-am axat pe clienții din zonă, am avut seri cu mâncare italiană, maghiară, românească sau mâncăruri preferate în trecut de nobili”, povestește Kinga Foris, care împreună cu sora ei conduc o echipă formată din 15 angajați, echipă ce de-a lungul celor 10 ani de activitate a ajuns și la 25 de angajați. Mărturisește că îi este foarte greu în prezent să găsească un bucătar șef.

Ce investiții pregătesc proprietarele Castelului Haller în perioada următoare

Proprietarele Castelului Haller vizează în prezent extinderea activităților prin cumpărarea unei case tradiționale din zonă pe care o vor restaura și transforma într-o unitate de cazare cu o capacitate de trei camere.

De asemenea, în grădina casei vor să organizeze o sală de evenimente cu o bucătărie open space, unde totul va fi gătit în fața clientului.

”Vrem să construim o sală de evenimente elegantă, cu o bucătărie open space. Dacă vrei o friptură proaspătă, bucătarul să ți-o pregătească în fața ta, sa fie o experiență specială. Anul viitor pe vremea aceasta am dori să fie finalizat tot proiectul”, precizează Kinga.

#crama #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.