(FOTO) Castelul Haller din Transilvania – transformat în vinărie. De la o poza în ziar, la afacere de succes

18 Aug. 2021, 14:19
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
18 Aug. 2021, 14:19 // Oameni şi Idei //  MD Bani

O poză văzută într-un ziar și dorința de a avea propria cramă au împins două surori, Reka și Kinga Foris, să pornească pe un drum ocolit de mulți în România, mai ales de autorități: restaurarea unei clădiri cu sute de ani de istorie în spate, așa cum este Castelul Haller. Kinga Foris a povestit în cadrul unui interviu acordat wall-street.ro despre ”renașterea” castelului, dar și despre noua investiție pe care o pregătesc.

Kinga Foris a studiat turismul în Târgu Mureș, în timp ce sora ei a ales Clujul. Încă din facultatea își doreau să aibă o cramă în Târgu Mureș, însă nu au reușit să găsească ceva pe placul lor.

”Am văzut Castelul Haller pentru prima dată într-o poză din ziar. Eram curioasă, am visat să am o cramă, parinții mamei mele au cultivat viță de vie și aveau cramă. De la ei a venit iubirea pentru vinuri”, își amintește Kinga.

După naționalizarea începută în 1949 de către comuniști, reședința din comuna Ogra a familiei Haller a funcționat ca școală, internat, sediu al Miliției și chiar ciupercărie. Kinga și sora ei au găsit o ruină în care domnea mizeria. Dispăruse strălucirea edificiului a cărui temelie a fost pusă în secolul al XVII-lea de către familia nobiliară Haller și a cărui construcție în stilul post-baroc a fost finalizată în secolul XIX.

După ce au recâștigat castelul, moștenitorii familiei Haller l-au vândut celor două surori în 2007, iar după patru ani de renovări, Castelul Haller a avut parte de primii săi clienți, care puteau înnopta într-una dintre camere sau încerca mâncarea preparată în bucătăria condusă de către Kinga.

”Am stabilit cu sora mea că eu preiau mai mult partea de bucătărie, în timp ce ea se ocupă de zona de cazare”, povestește Kinga(foto), ce conduce bucătăria devenită cunoscută în rândul turiștilor mai ales pentru preparatele din gâscă și rață.

Renovarea castelului și investițiile derulate ulterior au fost făcute atât din fonduri proprii, fonduri FEADR(Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală), cât și credite bancare. Kinga povestește că promovarea locației în rândul bucureștenilor le-a ajutat să aibă mai mulți turiști și să se dezvolte mai rapid.

Mobila și mai multe obiecte din interior provin din magazine de antichități, de la membrii familiei Haller și de la diverse persoane care au intrat în posesia bunurilor după naționalizare.

”Fotoliile Bordeaux sunt originalele, la fel și pianul mare de la etajul I, pian pe care l-am cumpărat de la o persoană care era al treilea proprietar al bunului”, povestește Kinga.

În urmă cu 5 ani au ridicat și un centru de SPA în curtea castelului, unde turiștii au acces la un bazin cu apă sărată termală, jacuzzi, bazin pentru copii, saună finlandeză, cameră salină și un ciubar exterior cu apă sărată.

”Din păcate am fost nevoiți ca centrul SPA să-l închidem pentru o perioadă din cauza pandemiei. În viitor ne propunem să ne extindem mai mult pe zona balneară”, povestește Kinga.

Restricțiile impuse din cauza pandemiei de COVID-19 le-a împins să își regândească desfășurarea activității în anumite perioade ale anului trecut și să organizeze seri tematice concentrate doar pe clienții din zonă.

”A fost foarte greu, mai ales pentru personal, săptămânal am avut evenimente tematice pe partea de gastronomie. Ne-am axat pe clienții din zonă, am avut seri cu mâncare italiană, maghiară, românească sau mâncăruri preferate în trecut de nobili”, povestește Kinga Foris, care împreună cu sora ei conduc o echipă formată din 15 angajați, echipă ce de-a lungul celor 10 ani de activitate a ajuns și la 25 de angajați. Mărturisește că îi este foarte greu în prezent să găsească un bucătar șef.

Ce investiții pregătesc proprietarele Castelului Haller în perioada următoare

Proprietarele Castelului Haller vizează în prezent extinderea activităților prin cumpărarea unei case tradiționale din zonă pe care o vor restaura și transforma într-o unitate de cazare cu o capacitate de trei camere.

De asemenea, în grădina casei vor să organizeze o sală de evenimente cu o bucătărie open space, unde totul va fi gătit în fața clientului.

”Vrem să construim o sală de evenimente elegantă, cu o bucătărie open space. Dacă vrei o friptură proaspătă, bucătarul să ți-o pregătească în fața ta, sa fie o experiență specială. Anul viitor pe vremea aceasta am dori să fie finalizat tot proiectul”, precizează Kinga.

 

24 Iul. 2026, 12:17
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
24 Iul. 2026, 12:17 // Actual //  bani.md

Compania aeriană FLYONE a contestat deciziile din 22 iunie 2026 ale Consiliului pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului (CEIISS) și ale Agenției Servicii Publice (ASP), solicitând anularea acestora și suspendarea măsurilor restrictive impuse.

FLYONE avertizează că astfel de măsuri administrative transmit un semnal de incertitudine întregului mediu de afaceri, afectează climatul investițional din țară și generează riscuri pentru stabilitatea economică și predictibilitatea cadrului de afaceri local și străin.

În cererea depusă, compania arată că actul CEIISS se bazează pe Legea securității statului nr. 618/1995, abrogată în octombrie 2025. De asemenea, analiza dosarului a durat un an, depășind termenul legal de 45 de zile, și s-a aplicat o prevedere referitoare la schimbarea controlului care a fost abrogată de Parlament în aprilie 2025.

Compania și acționarii săi nu au fost audiați înainte de emiterea deciziei și nu au primit textul integral și motivat al acesteia, iar autoritățile au publicat doar un extras cenzurat. Totodată, potrivit Legii nr. 174/2021, operatorii aerieni nu fac obiectul examinării de securitate dacă nu desfășoară concomitent proiectare, producție și întreținere de aeronave, iar includerea în anexa unui Ordin SIS reprezintă o măsură de supraveghere, fără o constatare de vinovăție.

FLYONE solicită suspendarea și anularea actelor administrative menționate. Compania își dorește să evite orice litigiu și să mențină un dialog deschis cu autoritățile pentru clarificarea tuturor aspectelor legale și furnizarea transparentă a datelor de interes public. Totuși, în cazul în care deciziile nu vor fi revizuite pe cale administrativă, FLYONE se va adresa instanțelor naționale și internaționale (inclusiv CEDO) pentru repararea daunelor.

Înființată în 2015 cu capital privat autohton, compania operează zboruri de pasageri din Republica Moldova. În 2025, FLYONE a plătit peste 140,5 milioane de lei în impozite și taxe la bugetul de stat, alături de 340 de milioane de lei achitate către Autoritatea Aeronautică Civilă, Aeroportul Internațional Chișinău și serviciile de navigație aeriană. În același an, compania a raportat o cifră de afaceri de peste 4,49 miliarde de lei și active de 1,59 miliarde de lei.

Mircea Maleca, Director General FLYONE, susține: „FLYONE nu este doar o companie aeriană din Republica Moldova, ci face parte din cel mai mare grup aviatic din Balcani. Grupul operează 29 de aeronave, transportă anual peste 3 milioane de pasageri, înregistrează o cifră de afaceri de peste 700 de milioane de dolari SUA și contribuie anual cu peste 30 de milioane de dolari SUA la bugetele statelor în care activează. Tocmai de aceea, considerăm că predictibilitatea, respectarea cadrului legal și securitatea investițiilor sunt esențiale pentru încrederea investitorilor și dezvoltarea mediului de afaceri.