(FOTO) Castelul Haller din Transilvania – transformat în vinărie. De la o poza în ziar, la afacere de succes

18 Aug. 2021, 14:19
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
18 Aug. 2021, 14:19 // Oameni şi Idei //  MD Bani

O poză văzută într-un ziar și dorința de a avea propria cramă au împins două surori, Reka și Kinga Foris, să pornească pe un drum ocolit de mulți în România, mai ales de autorități: restaurarea unei clădiri cu sute de ani de istorie în spate, așa cum este Castelul Haller. Kinga Foris a povestit în cadrul unui interviu acordat wall-street.ro despre ”renașterea” castelului, dar și despre noua investiție pe care o pregătesc.

Kinga Foris a studiat turismul în Târgu Mureș, în timp ce sora ei a ales Clujul. Încă din facultatea își doreau să aibă o cramă în Târgu Mureș, însă nu au reușit să găsească ceva pe placul lor.

”Am văzut Castelul Haller pentru prima dată într-o poză din ziar. Eram curioasă, am visat să am o cramă, parinții mamei mele au cultivat viță de vie și aveau cramă. De la ei a venit iubirea pentru vinuri”, își amintește Kinga.

După naționalizarea începută în 1949 de către comuniști, reședința din comuna Ogra a familiei Haller a funcționat ca școală, internat, sediu al Miliției și chiar ciupercărie. Kinga și sora ei au găsit o ruină în care domnea mizeria. Dispăruse strălucirea edificiului a cărui temelie a fost pusă în secolul al XVII-lea de către familia nobiliară Haller și a cărui construcție în stilul post-baroc a fost finalizată în secolul XIX.

După ce au recâștigat castelul, moștenitorii familiei Haller l-au vândut celor două surori în 2007, iar după patru ani de renovări, Castelul Haller a avut parte de primii săi clienți, care puteau înnopta într-una dintre camere sau încerca mâncarea preparată în bucătăria condusă de către Kinga.

”Am stabilit cu sora mea că eu preiau mai mult partea de bucătărie, în timp ce ea se ocupă de zona de cazare”, povestește Kinga(foto), ce conduce bucătăria devenită cunoscută în rândul turiștilor mai ales pentru preparatele din gâscă și rață.

Renovarea castelului și investițiile derulate ulterior au fost făcute atât din fonduri proprii, fonduri FEADR(Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală), cât și credite bancare. Kinga povestește că promovarea locației în rândul bucureștenilor le-a ajutat să aibă mai mulți turiști și să se dezvolte mai rapid.

Mobila și mai multe obiecte din interior provin din magazine de antichități, de la membrii familiei Haller și de la diverse persoane care au intrat în posesia bunurilor după naționalizare.

”Fotoliile Bordeaux sunt originalele, la fel și pianul mare de la etajul I, pian pe care l-am cumpărat de la o persoană care era al treilea proprietar al bunului”, povestește Kinga.

În urmă cu 5 ani au ridicat și un centru de SPA în curtea castelului, unde turiștii au acces la un bazin cu apă sărată termală, jacuzzi, bazin pentru copii, saună finlandeză, cameră salină și un ciubar exterior cu apă sărată.

”Din păcate am fost nevoiți ca centrul SPA să-l închidem pentru o perioadă din cauza pandemiei. În viitor ne propunem să ne extindem mai mult pe zona balneară”, povestește Kinga.

Restricțiile impuse din cauza pandemiei de COVID-19 le-a împins să își regândească desfășurarea activității în anumite perioade ale anului trecut și să organizeze seri tematice concentrate doar pe clienții din zonă.

”A fost foarte greu, mai ales pentru personal, săptămânal am avut evenimente tematice pe partea de gastronomie. Ne-am axat pe clienții din zonă, am avut seri cu mâncare italiană, maghiară, românească sau mâncăruri preferate în trecut de nobili”, povestește Kinga Foris, care împreună cu sora ei conduc o echipă formată din 15 angajați, echipă ce de-a lungul celor 10 ani de activitate a ajuns și la 25 de angajați. Mărturisește că îi este foarte greu în prezent să găsească un bucătar șef.

Ce investiții pregătesc proprietarele Castelului Haller în perioada următoare

Proprietarele Castelului Haller vizează în prezent extinderea activităților prin cumpărarea unei case tradiționale din zonă pe care o vor restaura și transforma într-o unitate de cazare cu o capacitate de trei camere.

De asemenea, în grădina casei vor să organizeze o sală de evenimente cu o bucătărie open space, unde totul va fi gătit în fața clientului.

”Vrem să construim o sală de evenimente elegantă, cu o bucătărie open space. Dacă vrei o friptură proaspătă, bucătarul să ți-o pregătească în fața ta, sa fie o experiență specială. Anul viitor pe vremea aceasta am dori să fie finalizat tot proiectul”, precizează Kinga.

 

03 Sept. 2026, 13:37
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  bani.md
03 Sept. 2026, 13:37 // Bani și Afaceri //  bani.md

Pe porțiuni ale drumului republican R33 Hîncești–Lăpușna–M1, aflat încă în proces de reabilitare, au apărut deja fisuri vizibile în asfalt. Lucrările sunt executate de compania turcă ONUR Taahhüt Taşımacılık İnşaat Ticaret ve Sanayi A.Ş., în baza unui contract de aproape 38,75 milioane de euro.

Fotografiile transmise redacției arată mai multe crăpături longitudinale și ramificate pe suprafața asfaltată, unele dintre acestea fiind deja suficient de pronunțate pentru a fi observate cu ochiul liber. Din imagini nu poate fi stabilită însă cauza tehnică a fisurilor. O asemenea concluzie ar necesita o verificare tehnică în teren.

Situația atrage atenția în condițiile în care proiectul nici măcar nu este încă finalizat. Administrația Națională a Drumurilor anunța că lucrările de reabilitare pe cei 37,2 kilometri ai R33 au început în aprilie 2024, iar termenul estimat pentru finalizarea acestora este octombrie 2026. În iunie, pe unele sectoare, inclusiv în orașul Hîncești, încă se executau lucrări de așternere a stratului de uzură.

Contractul cu ONUR a fost semnat la 12 decembrie 2023 și are o valoare de 38,746 milioane de euro. Proiectul, finanțat cu sprijinul Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, prevede reabilitarea integrală a traseului dintre Hîncești și intersecția cu M1, inclusiv lucrări la poduri, sisteme de drenaj și structura carosabilului.

Apariția fisurilor vine într-un moment în care ONUR își extinde ambițiile pe piața proiectelor rutiere din Republica Moldova. Potrivit informațiilor furnizate redacției, compania este interesată și de proiectul de reabilitare a drumului M1 Leușeni–Chișinău, unul dintre cele mai importante coridoare rutiere ale țării.

Licitația pentru primele două loturi ale M1 este deja în desfășurare. Este vorba despre sectorul km 1–9 și tronsonul km 9–39, iar ofertele pot fi depuse până la 30 septembrie 2026. Proiectul este, la rândul său, finanțat de BERD.

Aici apare însă o problemă suplimentară pentru compania turcă. În mai 2026, BERD a sancționat ONUR și 53 dintre subsidiarele sale pentru o practică coluzivă constatată într-o procedură de achiziție finanțată de bancă în Ucraina. ONUR și-a recunoscut răspunderea și a cooperat cu investigația, iar sancțiunea prevede o perioadă de excludere de un an și trei luni, urmată de doi ani de neexcludere condiționată. Pe durata excluderii, compania și subsidiarele vizate nu sunt eligibile pentru noi proiecte finanțate de BERD.

Prin urmare, chiar dacă ONUR este interesată de reabilitarea traseului Chișinău–Leușeni, actuala sancțiune BERD reprezintă un obstacol direct pentru participarea sa la contractele finanțate de instituție pe durata perioadei de excludere.

ONUR are deja o prezență importantă pe piața infrastructurii rutiere din Republica Moldova. Pe lângă R33, compania a obținut anterior contracte pentru alte drumuri naționale, inclusiv un sector al R14.

Fisurile apărute pe R33 ridică însă întrebări cu privire la calitatea lucrărilor și la modul în care acestea vor fi remediate înainte de recepția finală a drumului. În lipsa unei expertize sau a unei explicații oficiale din partea Administrației Naționale a Drumurilor și a antreprenorului, nu poate fi stabilit deocamdată dacă este vorba despre o problemă superficială, localizată, sau despre un defect care necesită intervenții mai ample.