(FOTO) Cinci motive pentru a vizita Turcia în această vară. Nu rata șansa de a te relaxa anul acesta

Turcia este una dintre destinațiile preferate ale moldovenilor. Dacă planifici o vacanță și nu știi ce destinație să alegei, poți merge în Turcia și în această vară. Iată 5 motive pentru care să programezi o vacanță în această țară.

Ai posibilitatea să mergi în același timp la munte și la mare

Majoritatea moldovenilor aleg Turcia pentru a petrece timpul pe malul mării sau în resort. Totuși, Turcia este perfectă pentru că poți combina munții cu marea.

În stațiune Bodrum, localitate pitorească situată pe coasta egeeană, pe o peninsulă în apropierea insulei Kos, turiștii pot alege dacă vor să se relaxeze pe plajă sau dacă doresc să plece într-o drumeție pe munte.

Turcia este o țară bogată cu o istorie și cultură bogată

Cu toate că mulți aleg Turcia pentru a se relaxa, unii aleg să descopere istoria și cultura țării. Pentru aceasta se organizează diferite excursii. Poți alege să vizitezi Delta Dalyan, Castelul din Bodrum și alte destinații în funcție de zona în care te-ai cazat.

Regim All Inclusive și Ultra Inclusive

Turcia este una dintre destinațiile preferate ale moldovenilor pentru vacanța de vară, în special pentru regimul său de all inclusive sau ultra all inclusive. Hotelurile pun la dispoziție turiștilor o serie de feluri de mâncare și din diferite bucătării din mai multe țări. Asfel, există feluri de mâncare pentru toate gusturile.

Vreme caldă până în octombrie

Sezonul turistic din Turcia ține până la sfârșitul lui octombrie, începutul lui noiembrie. Chiar dacă nu este la fel de cald precum în iulie-august, oricum este suficient de cald. De asemenea, în această perioadă prețurile sunt mai mici față de sezonul de vârf.

Majoritatea agențiilor turistice au oferte speciale pentru Turcia

Parctic fiecare agenție din Republica Moldova propune oferte de vacanță în Turcia. Dacă vei petrece ceva timp făcând un reserch vei găsi o ofertă specială pentru tine.

#5 motive #Turcia #vacanta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.