(FOTO) Descoperiri uimitoare în Egipt. Zeci de morminte rare, din perioada anterioară regatelor faraonice

Arheologii egipteni care efectuează săpături în Delta Nilului au descoperit zeci de morminte rare predinastice datând din perioada anterioară regatelor faraonice, apărute acum mai bine de 5.000 de ani.

De asemenea, egiptologii au găsit morminte din perioada hicsoşilor (1.650 – 1.500 î.e.n.), o populaţie migratoare din Asia de Vest care a cucerit Egiptul, punând capăt Regatului Mijlociu.

Descoperirile din provincia Dakahlia, la nord de Cairo, ar putea arunca lumină asupra a două perioade intermediare importante în antichitatea egipteană, au precizat egiptologii.

Şaizeci şi opt de morminte sunt din perioada Buto, care a început în jur 3.300 î.e.n., iar cinci aparţin perioadei Naqada III, imediat de dinaintea apariţiei primei dinastii egiptene în jurul anului 3.100 î.e,n., potrivit unei declaraţii a Ministerului pentru Turism şi Antichităţi.

Printre mormintele găsite figurează şi 37 din perioada hicsoşilor, o populaţie a început să migreze în Egipt traversând Sinaiul în jurul anului 1800 î.e.n..

„Avem de-a face cu o necropolă extrem de interesantă, deoarece combină unele dintre primele perioade ale istoriei egiptene cu o altă perioadă importantă, cea a hicsoşilor”, a declarat Salima Ikram, egiptoloagă la Universitatea Americană din Cairo.

„Egiptologii încearcă să înţeleagă cum egiptenii şi hicsoşii au trăit împreună şi în ce măsură aceştia din urmă au preluat din tradiţiile egiptene”.

Mormintele din perioada Buto sunt gropi în formă ovală în care rămăşiţele pământeşti erau aşezate în poziţia ghemuită, cu capul îndreptat spre vest. Unele dintre mormintele din perioada Naqada III conţin vase cilindrice şi în formă de pară, se precizează în declaraţia ministerului.

Mormintele din perioada hicsoşilor sunt în principal semi-dreptunghiulare, cu rămăşiţele pământeşti având capul orientat, de asemenea, spre vest.

„Misiunea arheologică a descoperit şi mai multe de cuptoare, sobe, rămăşiţe de fundaţii, vase de ceramică şi amulete, reprezentând mai ales scarabei, dintre care unele realizate din pietre semipreţioase, dar şi bijuterii, cum ar fi cercei”, se indică în declaraţie.

#descoperiri #morminte #Egipt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția internațională de rating Moody’s a retrogradat ratingul de credit al Budapestei de la Baa3 la Ba1, plasând capitala Ungariei în categoria cu risc ridicat, cunoscută drept „junk”. Mai mult, ratingul a fost pus sub revizuire pentru o posibilă nouă retrogradare, pe fondul riscului crescut de neplată.

Potrivit comunicatului Moody’s, principalul motiv al deciziei îl reprezintă problemele de lichiditate ale municipalității. Agenția avertizează că informațiile disponibile privind poziția de numerar a orașului ridică semne serioase de întrebare asupra capacității Budapestei de a-și onora obligațiile financiare scadente. Evaluarea nu vizează doar contextul politic, ci mai ales disponibilitatea efectivă a banilor necesari pentru acoperirea plăților curente.

Moody’s semnalează, totodată, incertitudini legate de transferurile financiare de la bugetul central, o lichiditate extrem de redusă pentru acoperirea eventualelor goluri de cash și tensiunile persistente dintre administrația locală și guvernul central, factori care ar putea agrava situația financiară a capitalei.

Retrogradarea intervine într-un context politic sensibil, în condițiile în care Ungaria se pregăștește pentru alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA este creditat cu un avans în sondajele independente, punând presiune pe cei 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony, un critic vocal al guvernului, avertizează de mai mult timp că orașul se apropie de insolvență.

Edilul acuză guvernul central că a majorat semnificativ taxele și contribuțiile impuse capitalei, că a reținut fonduri promise și că încearcă să slăbească financiar marile municipalități pentru a le împiedica să devină alternative politice viabile. De cealaltă parte, partidul lui Orban susține că dificultățile financiare ale Budapestei sunt rezultatul unor cheltuieli pe care le consideră iresponsabile.

Un punct central al conflictului îl reprezintă așa-numita „taxă de solidaritate”, pe care Budapesta este obligată să o achite către bugetul de stat. Potrivit municipalității, aceste contribuții au crescut de aproape nouă ori din 2019, anul în care Karacsony a preluat funcția de primar, și au ajuns în prezent la aproximativ o cincime din veniturile capitalei. Autoritățile locale au contestat taxa în instanță, invocând neconstituționalitatea acesteia, în timp ce guvernul o justifică prin necesitatea redistribuirii fondurilor către localitățile mai sărace.

#retrogradat #Moody's #budapesta #Investiții