(FOTO) Descoperiri uimitoare în Egipt. Zeci de morminte rare, din perioada anterioară regatelor faraonice

Arheologii egipteni care efectuează săpături în Delta Nilului au descoperit zeci de morminte rare predinastice datând din perioada anterioară regatelor faraonice, apărute acum mai bine de 5.000 de ani.

De asemenea, egiptologii au găsit morminte din perioada hicsoşilor (1.650 – 1.500 î.e.n.), o populaţie migratoare din Asia de Vest care a cucerit Egiptul, punând capăt Regatului Mijlociu.

Descoperirile din provincia Dakahlia, la nord de Cairo, ar putea arunca lumină asupra a două perioade intermediare importante în antichitatea egipteană, au precizat egiptologii.

Şaizeci şi opt de morminte sunt din perioada Buto, care a început în jur 3.300 î.e.n., iar cinci aparţin perioadei Naqada III, imediat de dinaintea apariţiei primei dinastii egiptene în jurul anului 3.100 î.e,n., potrivit unei declaraţii a Ministerului pentru Turism şi Antichităţi.

Printre mormintele găsite figurează şi 37 din perioada hicsoşilor, o populaţie a început să migreze în Egipt traversând Sinaiul în jurul anului 1800 î.e.n..

„Avem de-a face cu o necropolă extrem de interesantă, deoarece combină unele dintre primele perioade ale istoriei egiptene cu o altă perioadă importantă, cea a hicsoşilor”, a declarat Salima Ikram, egiptoloagă la Universitatea Americană din Cairo.

„Egiptologii încearcă să înţeleagă cum egiptenii şi hicsoşii au trăit împreună şi în ce măsură aceştia din urmă au preluat din tradiţiile egiptene”.

Mormintele din perioada Buto sunt gropi în formă ovală în care rămăşiţele pământeşti erau aşezate în poziţia ghemuită, cu capul îndreptat spre vest. Unele dintre mormintele din perioada Naqada III conţin vase cilindrice şi în formă de pară, se precizează în declaraţia ministerului.

Mormintele din perioada hicsoşilor sunt în principal semi-dreptunghiulare, cu rămăşiţele pământeşti având capul orientat, de asemenea, spre vest.

„Misiunea arheologică a descoperit şi mai multe de cuptoare, sobe, rămăşiţe de fundaţii, vase de ceramică şi amulete, reprezentând mai ales scarabei, dintre care unele realizate din pietre semipreţioase, dar şi bijuterii, cum ar fi cercei”, se indică în declaraţie.

#descoperiri #morminte #Egipt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.