(FOTO) Descoperiri uimitoare în Egipt. Zeci de morminte rare, din perioada anterioară regatelor faraonice

Arheologii egipteni care efectuează săpături în Delta Nilului au descoperit zeci de morminte rare predinastice datând din perioada anterioară regatelor faraonice, apărute acum mai bine de 5.000 de ani.

De asemenea, egiptologii au găsit morminte din perioada hicsoşilor (1.650 – 1.500 î.e.n.), o populaţie migratoare din Asia de Vest care a cucerit Egiptul, punând capăt Regatului Mijlociu.

Descoperirile din provincia Dakahlia, la nord de Cairo, ar putea arunca lumină asupra a două perioade intermediare importante în antichitatea egipteană, au precizat egiptologii.

Şaizeci şi opt de morminte sunt din perioada Buto, care a început în jur 3.300 î.e.n., iar cinci aparţin perioadei Naqada III, imediat de dinaintea apariţiei primei dinastii egiptene în jurul anului 3.100 î.e,n., potrivit unei declaraţii a Ministerului pentru Turism şi Antichităţi.

Printre mormintele găsite figurează şi 37 din perioada hicsoşilor, o populaţie a început să migreze în Egipt traversând Sinaiul în jurul anului 1800 î.e.n..

„Avem de-a face cu o necropolă extrem de interesantă, deoarece combină unele dintre primele perioade ale istoriei egiptene cu o altă perioadă importantă, cea a hicsoşilor”, a declarat Salima Ikram, egiptoloagă la Universitatea Americană din Cairo.

„Egiptologii încearcă să înţeleagă cum egiptenii şi hicsoşii au trăit împreună şi în ce măsură aceştia din urmă au preluat din tradiţiile egiptene”.

Mormintele din perioada Buto sunt gropi în formă ovală în care rămăşiţele pământeşti erau aşezate în poziţia ghemuită, cu capul îndreptat spre vest. Unele dintre mormintele din perioada Naqada III conţin vase cilindrice şi în formă de pară, se precizează în declaraţia ministerului.

Mormintele din perioada hicsoşilor sunt în principal semi-dreptunghiulare, cu rămăşiţele pământeşti având capul orientat, de asemenea, spre vest.

„Misiunea arheologică a descoperit şi mai multe de cuptoare, sobe, rămăşiţe de fundaţii, vase de ceramică şi amulete, reprezentând mai ales scarabei, dintre care unele realizate din pietre semipreţioase, dar şi bijuterii, cum ar fi cercei”, se indică în declaraţie.

#descoperiri #morminte #Egipt

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul încasează anual aproximativ 4.000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Practica se menține încă din 2015, a declarat economistul Veaceslav Ioniță într-un interviu din cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit expertului, situația echivalează, în esență, cu o deturnare a banilor destinați drumurilor. „Dacă șoferii plătesc taxe pentru drumuri, iar guvernul folosește acești bani în alte scopuri, vorbim despre o lipsă gravă de respect față de destinația acestor fonduri”, a subliniat Ioniță, care a menționat că de aproape zece ani sumele achitate pentru infrastructura rutieră nu ajung integral la drumuri.

Economistul explică faptul că pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei, iar din această sumă autoritățile încearcă să finanțeze și investiții, ceea ce face inevitabilă degradarea infrastructurii.

Datele oficiale arată că anual sunt construiți aproximativ 15 kilometri de drumuri noi și reparați circa 300–400 de kilometri, însă în același timp se degradează alte câteva sute de kilometri de trasee vechi. În trecut au existat ani în care lungimea totală a drumurilor chiar scădea, deoarece unele tronsoane deveneau impracticabile și erau radiate din evidență.
Republica Moldova dispune de aproximativ 3.000 km de drumuri naționale și 7.000 km de drumuri locale, la care se adaugă circa 15.000 km de străzi locale și aproximativ 40.000 km de drumuri neamenajate, în special în mediul rural. În același timp, municipiul Chișinău administrează una dintre cele mai extinse rețele de drumuri și străzi din țară, comparabilă cu cea gestionată la nivel central, însă din aproximativ 700 de milioane de lei alocate anual pentru drumuri capitala primește doar circa 200 de milioane de lei, suma fiind repartizată pe cap de locuitor.

În aceste condiții, Primăria Chișinău este nevoită să redirecționeze bani din alte domenii către infrastructura rutieră. Ioniță a amintit că majorarea tarifului la transportul public a avut drept scop reducerea subvențiilor, care altfel ar fi ajuns la aproape un miliard de lei anual. Costurile proiectelor rutiere rămân ridicate, iar lărgirea străzii Albișoara, de exemplu, a costat aproximativ 120 de milioane de lei.

Potrivit economistului, singura perioadă în care finanțarea drumurilor a fost relativ adecvată a fost în anii 2013–2014, când circa 80% din banii colectați de la șoferi au fost direcționați către infrastructura rutieră, conform legii adoptate în 2012.

În concluzie, din cei 35 de ani de independență, drumurile din Republica Moldova au beneficiat de finanțare aproape completă doar doi ani, restul perioadei fiind marcată de subfinanțare cronică și degradare continuă a infrastructurii.