FOTO O profesoară din Comrat dezvoltă afacere cu plante decorative

De dimineață este profesoară la gimnaziul din sat, iar după amiază – antreprenoarea care gestionează o afacere cu flori. Este vorba despre Ana Koroli-Pavlova din satul Dezghingea, raionul Comrat.

Datorită unui grant din partea Suediei și PNUD antreprenoarea a reușit să construiască o seră modernă de peste 125 de metri pătrați, cu folie și sistem de irigare pentru creșterea plantelor decorative.

Grantul în valoare de aproximativ 4.200 de dolari SUA, obținut din partea Suediei în cadrul proiectului PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, a fost de mare ajutor pentru Ana, care demult visa să transforme pasiunea sa într-o afacere de perspectivă.

„Acum, având această seră, nu ne mai temem de înghețuri, grindină, ploi acide sau alte calamități care sunt tot mai frecvente și care de multe ori ne-au compromis roada. Pot crește plante anul împrejur”, susține tânăra antreprenoare.

Femeia colectează și folosește apă de la ploaie pentru irigare, prepară sigură compostul pentru seră, folosește remedii naturale împotriva dăunătorilor, iar plantele o răsplătesc pentru asta cu o înflorire abundentă. Toate astea le-a deprins datorită seminarelor practice și mentoratului de care beneficiază în cadrul proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pasiunea pentru flori a început acum șapte ani, când soțul îi dăruise o plantă cu flori galbene. Ana nu știa atunci nici ce fel de plantă este și nici cum se îngrijește, însă i-a plăcut atât de mult, încât și-a propus să mai crească câteva. Așa a început să învețe din mers meserie. Drumul a fost anevoios. Mai întâi, a crescut flori doar în grădină, sub cerul liber. Apoi a construit o seră mică, din materialele strânse din jurul casei. Încet, dar sigur, a câștigat încrederea cumpărătorilor, prin calitatea plantelor și prețul avantajos, iar astăzi are deja o bază de clienți fideli.

Ana Koroli-Pavlova este una dintre cele 120 de femei care au obținut granturi în valoare de până la 4.400 dolari din partea Suediei în cadrul proiectului PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” pentru a iniția în gospodăriile lor activități economice reziliente la schimbările climatice.

Pe lângă granturi, femeile mai beneficiază timp de un an de mentorat în afaceri și instruire pentru aplicarea practicilor agricole durabile și prietenoase mediului, folosirea energiei verzi și a tehnologiilor eficiente energetic etc. Beneficiarele sunt din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, Găgăuzia și din regiunea transnistreană.

#sera #flori #profesoara #grant #Suedia #afacere #PNUD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deficitul bugetar care ar urma să depășească 23 de miliarde de lei în 2026 este „gestionabil”, susține președintele Parlamentului, Igor Grosu. Potrivit lui, autoritățile intenționează să vină cu o abordare diferită la elaborarea bugetului pentru anul 2027, iar premierul are deja idei privind reducerea dezechilibrului dintre venituri și cheltuieli.

„Da, este acest deficit, dar este gestionabil. O să venim cu o altă abordare pentru proiectul bugetului pentru 2027, o să avem mai mult timp de discutat. Premierul are idei cum să diminuăm acest lucru și urmează să discutăm pentru anul 2027”, a declarat Igor Grosu.

Declarația vine în contextul în care Guvernul a avizat în ședința de miercuri o rectificare a bugetului de stat pentru 2026, prin care cheltuielile vor fi majorate cu aproape 2,8 miliarde de lei, în timp ce veniturile vor crește cu doar 600,5 milioane de lei.

Diferența urmează să fie acoperită prin majorarea deficitului cu 2,17 miliarde de lei, până la 23,07 miliarde de lei, echivalentul a 5,95% din PIB. La nivelul întregului buget public național, deficitul ar urma să ajungă la 23,26 miliarde de lei sau 5,99% din PIB.

Rectificarea bugetară presupune și o reorientare semnificativă a banilor publici. Cheltuielile proiectelor finanțate din surse externe sunt reduse cu aproape 960 de milioane de lei, în timp ce resurse suplimentare sunt direcționate spre cheltuieli sociale, salarii, infrastructură locală și Fondul Rutier.

Printre proiectele care pierd bani se numără programul de răspuns de urgență pentru Calea Ferată din Moldova, construcția noului penitenciar din Chișinău, programul de dezvoltare a pădurilor, modernizarea tehnicii agricole și unele proiecte din domeniul energetic și al irigațiilor.

În schimb, transferurile către bugetul asigurărilor sociale cresc cu 1,61 miliarde de lei, inclusiv 550 de milioane pentru compensațiile la energie. Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală primește suplimentar un miliard de lei, iar Fondul Rutier – încă 300 de milioane.

Cheltuielile de personal vor crește cu 651,7 milioane de lei, până la aproape 15 miliarde, iar alte 560 de milioane de lei sunt rezervate unor plăți unice pentru angajații din sectorul bugetar.

În același timp, Guvernul și-a redus prognoza privind granturile cu 837 de milioane de lei și estimează costuri mai mari pentru deservirea datoriei de stat. Serviciul datoriei va ajunge la 6,51 miliarde de lei, cu 342,8 milioane mai mult decât se planifica inițial.

Până la sfârșitul anului, datoria de stat este estimată să ajungă la cel mult 162,89 miliarde de lei, iar ponderea totală a datoriei publice în PIB ar urma să urce la 42%.

Rectificarea este construită și pe o prognoză economică mai slabă decât cea utilizată inițial. Creșterea PIB pentru 2026 a fost redusă de la 2,4% la 1,8%, iar inflația medie estimată a fost majorată de la 4,3% la 7,3%.