FOTO O profesoară din Comrat dezvoltă afacere cu plante decorative

De dimineață este profesoară la gimnaziul din sat, iar după amiază – antreprenoarea care gestionează o afacere cu flori. Este vorba despre Ana Koroli-Pavlova din satul Dezghingea, raionul Comrat.

Datorită unui grant din partea Suediei și PNUD antreprenoarea a reușit să construiască o seră modernă de peste 125 de metri pătrați, cu folie și sistem de irigare pentru creșterea plantelor decorative.

Grantul în valoare de aproximativ 4.200 de dolari SUA, obținut din partea Suediei în cadrul proiectului PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor”, a fost de mare ajutor pentru Ana, care demult visa să transforme pasiunea sa într-o afacere de perspectivă.

„Acum, având această seră, nu ne mai temem de înghețuri, grindină, ploi acide sau alte calamități care sunt tot mai frecvente și care de multe ori ne-au compromis roada. Pot crește plante anul împrejur”, susține tânăra antreprenoare.

Femeia colectează și folosește apă de la ploaie pentru irigare, prepară sigură compostul pentru seră, folosește remedii naturale împotriva dăunătorilor, iar plantele o răsplătesc pentru asta cu o înflorire abundentă. Toate astea le-a deprins datorită seminarelor practice și mentoratului de care beneficiază în cadrul proiectului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Pasiunea pentru flori a început acum șapte ani, când soțul îi dăruise o plantă cu flori galbene. Ana nu știa atunci nici ce fel de plantă este și nici cum se îngrijește, însă i-a plăcut atât de mult, încât și-a propus să mai crească câteva. Așa a început să învețe din mers meserie. Drumul a fost anevoios. Mai întâi, a crescut flori doar în grădină, sub cerul liber. Apoi a construit o seră mică, din materialele strânse din jurul casei. Încet, dar sigur, a câștigat încrederea cumpărătorilor, prin calitatea plantelor și prețul avantajos, iar astăzi are deja o bază de clienți fideli.

Ana Koroli-Pavlova este una dintre cele 120 de femei care au obținut granturi în valoare de până la 4.400 dolari din partea Suediei în cadrul proiectului PNUD „Comunități rezistente la schimbări climatice prin abilitarea femeilor” pentru a iniția în gospodăriile lor activități economice reziliente la schimbările climatice.

Pe lângă granturi, femeile mai beneficiază timp de un an de mentorat în afaceri și instruire pentru aplicarea practicilor agricole durabile și prietenoase mediului, folosirea energiei verzi și a tehnologiilor eficiente energetic etc. Beneficiarele sunt din raioanele Nisporeni, Călărași, Basarabeasca, Leova, Găgăuzia și din regiunea transnistreană.

#sera #flori #profesoara #grant #Suedia #afacere #PNUD

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul prim-ministru și deputat Ion Chicu susține că o decizie fiscală adoptată în perioada stării de urgență a distrus industria de procesare a semințelor de floarea-soarelui din Republica Moldova și a dus inclusiv la închiderea unor întreprinderi locale.

În cadrul unui interviu acordat NewsMaker, Chicu a criticat hotărârea prin care exporturile de ulei de floarea-soarelui au fost scutite de TVA fără drept de deducere, măsură aprobată în mai 2023. Potrivit acestuia, una dintre companiile afectate ar fi fost Floarea Soarelui, care ar fi pierdut sute de milioane de lei în urma aplicării noilor reguli fiscale.

„Pur și simplu, această întreprindere s-a închis. Această măsură fiscală a lipsit compania de peste 200 de milioane de lei. Decizia a fost luată fără să fie ascultat nimeni și fără să se gândească la consecințe”, a declarat Chicu.

Deputatul a afirmat că, deși Republica Moldova produce cantități importante de floarea-soarelui, materia primă este exportată în loc să fie procesată pe plan local, ceea ce reduce valoarea adăugată generată în economie și veniturile fiscale ale statului.

„Acum floarea-soarelui, în loc să fie prelucrată aici, este încărcată în camioane și pleacă peste hotare. Chiar și un student care nu studiază economia înțelege că este mai avantajos să procesezi materia primă în țară, pentru că aici rămân taxele și valoarea adăugată”, a spus Chicu.

În opinia sa, autoritățile trebuie să prevină adoptarea unor decizii care afectează mediul de afaceri și să evalueze mai atent impactul economic al măsurilor fiscale înainte de implementare.