(FOTO) Republica Moldova Prezintă: 25 de companii autohtone cuceresc piața din Maramureș în aceste zile

25 de companii autohtone participă în perioada 23 – 25 septembrie 2022, la a doua ediție a expoziției „Republica Moldova Prezintă” la Baia Mare, România.

Expoziția organizată de Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, în parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie Maramureș cu suportul Consiliului Județean Maramureș și UNDP Moldova- EU4Moldova: Regiuni-cheie, a reunit agenți economici autohtoni din domeniul agro-alimentar, textil, vinificatori, gospodării țărănești, meşteşugari, etc.

Potrivit Vicepreședintelui Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova Mihai Bîlba, expoziția se așteaptă a fi una de amploare, ca urmare a succeselor înregistrate anii precedenți la Iași, Brașov, Ploiești, etc.

„După o pauză de 3 ani, ne reîntoarcem la Maramureș, nu doar pentru a prezenta produsele și serviciile cu care țara noastră se mândrește, ci și pentru a găsi noi parteneri de cooperare. În această perioadă mai puțin favorabilă pentru antreprenori, credem că doar o colaborare eficientă dintre businessul din Republica Moldova și România poate contribui direct la creșterea competitivității, calității produselor și serviciilor și desigur a economiei celor două țări. Baia Mare este un oraș prietenos și sperăm că această relație de prietenie o vor simți ulterior și antreprenorii, participanți, care vor reveni cu drag la edițiile viitoare. Expoziția „Republica Moldova Prezintă” este o proiectare a Expoziției naționale „Fabricat în Moldova”, organizată de CCI a RM. Următoarea ediție a expoziției se va desfășura în perioada 01-05 februarie 2023, la Chișinău, și în acest context, invităm antreprenorii din România, cu un stand comun la evenimentul nostru”, a mai declarat Mihai Bîlba.

Florentin Nicolae-Tuș, Președintele Camerei de Comerț și Industrie Maramureș, a mulțumit partenerilor pentru suportul acordat la organizarea evenimentului, menționând că au fost combinate foarte bine expozițiile din Republica Moldova și România.

„Am astăzi o mare satisfacție și bucurie că găzduim antreprenorii din Republica Moldova și e foarte important să vedem modul în care își promovează produsele. Fără antreprenorii din Republica Moldova expoziția era mai săracă”, a mai spus președintele CCI Maramureș.

Doru Lazăr, vicepreședintele Consiliului Județean Maramureș a salutat prezența businessului din Republica Moldova iar viceprimarul de Baia Mare Pap Zsolt Istvan și-a manifestat dorința de a vedea, ulterior, produsele moldovenești pe piața din Maramureș.

Expoziția „Republica Moldova Prezintă” se desfășoară în cadrul evenimentului „Rivulus Dominarum”, organizată la Maramureș. „Rivulus Dominarum” este una dintre cele mai mari expoziții de bunuri de larg consum din Nord-Vestul României care, în decursul celor 28 de ani, a devenit o tradiție pentru producătorii și comercianții ce au dorit să se promoveze pe piața maramureșeană. În 2019, la ultima ediție a evenimentului, peste 15.000 de vizitatori au trecut pragul „Rivulus Dominarum”.

La cele șapte expoziţii desfăşurate anterior la Iași, Brașov, Ploiești, Maramureș au participat circa 600 de companii.

#repiblica moldova prezinta #CCI a RM #Expoziție

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.