FOTO, VIDEO Serviciul Vamal: Circa 100 de camioane, în rând la Sculeni. Îndemnul oferit de autorități transportatorilor

Circa 100 de camioane staționează luni la intrarea și ieșirea din țară, la punctul de trecere a frontierei Sculeni. Concomitent, conform Serviciului Vamal, la Costești și Leușeni se atestă flux minim de TIR-uri.

Transportatorii sunt îndemnați să opteze pentru traversarea hotarului pe la cele două puncte, unde fluxul de vehicule este mai mic. Totodată, șoferii sunt îndemnați să verifice situația la vamă online, pe pagina web https://customs.gov.md/ro/traffic, astfel încât timpul de așteptare să fie minim.

Actualmente, postul vamal de frontieră Sculeni, sensul de ieșire din Republica Moldova, este în proces de reconstrucție și modernizare. Astfel, capacitatea maximă de procesare a documentelor și camioane este de 100-120 de mașini zilnic.

Totodată, datele Poliției de Frontieră din România arată că pentru intrarea în Republica Moldova, la Giurgiulești se așteaptă circa 240 de minute doar pentru verificarea actelor. La Albița perioada constituie circa 30 de minute.

Amintim că sâmbătă seara, la adresa redacției Realitatea au fost expediate imagini cu rânduri imense la Leușeni. Secvențe video similare au apărut pe parcursul săptămânii trecute și pe rețelele de socializare, deși aproximativ două săptămâni în urmă autoritățile informau despre fluidizarea traficului, în contextul implementării vămuirii comune.

Problema șoferilor de camioane, care petrec zile la rând în vamă așteptând controalele, nu este una nouă. Până la război aceștia petreceau între hotare circa 48 de ore, iar după izbucnirea acțiunilor militare în Ucraina timpul s-a dublat. Mai mult, un bărbat a murit cât stătea în rând.

Anterior, Realitatea.md a scris de mai multe ori despre această situație. Ulterior, presa de peste Prut a vizitat punctele vamale, iar autoritățile române confirmau că nu pot schimba situația peste noapte, deoarece au infrastructura precară.

Problema părea să fie rezolvată după discuția dintre Natalia Gavrilița și omologul său de la București, Nicolae Ciucă. Oficialii au decis introducerea vămuirii comune, iar transportatorii confirmau pentru Realitatea la mijlocul lui iunie că rândurile s-au diminuat, dar încă persistau anumite probleme la Giurgiulești. La două săptămâni, însă, au apărut noi informații și imagini cu rândurile de camioane la frontiera țării.

#camioane #transportatori #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova traversează o perioadă de stagnare prelungită, transformată deja în recesiune tehnică, iar sursele tradiționale de creștere sunt aproape complet epuizate. Aceasta este una dintre principalele concluzii ale raportului de țară prezentat de Expert-Grup, care avertizează că modelul de dezvoltare economică practicat în ultimele decenii „și-a atins limita”, iar recuperarea post-criză anticipată pentru anii 2024–2025 nu s-a materializat.

Potrivit raportului, anul 2024 a adus o nouă serie de evoluții negative: agricultura, afectată puternic de secetă, a înregistrat o prăbușire a valorii adăugate brute cu 19%, iar industria prelucrătoare a stagnat la +0,1%, ratând complet relansarea așteptată. Aceste două sectoare – piloni tradiționali ai economiei – au tras în jos exporturile de bunuri, care s-au contractat cu 13%. Rezultatul: un PIB care a crescut simbolic cu doar 0,1%, mult sub prognoza de 2% și în continuarea stagnării din 2023 și a recesiunii profunde din 2022. Mai grav, ultimele două trimestre ale anului 2024 și primul trimestru al anului 2025 au consemnat scăderi consecutive ale PIB-ului, ceea ce marchează intrarea oficială în recesiune tehnică.

Chiar și excluzând agricultura – sector puternic afectat de condițiile meteo –, economia ar fi crescut cu doar 1,4%, ceea ce confirmă, în viziunea Expert-Grup, că dinamica slabă nu este conjuncturală, ci structurală. Singurele elemente care au susținut parțial activitatea economică au fost consumul populației și creșterea investițiilor. Totuși, această expansiune a consumului, în lipsa unei creșteri corespunzătoare în industrie, a alimentat importurile și a deteriorat suplimentar balanța comercială: pentru fiecare euro exportat se importă trei euro în bunuri.

Raportul avertizează că aceste evoluții sunt semne clare ale epuizării potențialului de creștere economică. De ani de zile, Republica Moldova se sprijină pe un model de competitivitate bazat pe costuri – în special costul redus al forței de muncă – ceea ce a menținut economia în zone cu valoare adăugată scăzută și complexitate tehnologică minimă. Expert-Grup subliniază că depășirea acestui model necesită politici orientate spre investiții în procese productive avansate, automatizare, procesarea materiilor prime locale și consolidarea brandurilor autohtone.

Slăbiciunea modelului economic actual are și costuri sociale semnificative. În prima jumătate a anului 2025, presiunile inflaționiste și dinamica economică anemică au dus la încetinirea creșterii salariilor în termeni reali – sub 2% –, în timp ce pensiile reale au stagnat sau chiar s-au redus. Remiterile, o sursă vitală de venit pentru numeroase gospodării, au continuat să scadă, atât nominal (-3%), cât și real (-9% în T1 și -11% în T2). Piața muncii reflectă aceeași tendință negativă: rata de ocupare pentru segmentul 20–64 ani a scăzut cu 3,1 puncte procentuale, numărul total al persoanelor ocupate reducându-se cu peste 73.000 în raport cu anul precedent. Experții explică această scădere nu prin creșterea șomajului, ci prin creșterea inactivității — tot mai mulți moldoveni fie lucrează peste hotare, fie intenționează să plece.

Deteriorarea veniturilor reale a împins în sus rata sărăciei absolute, care a atins în 2024 nivelul de 33,6%, cu două puncte procentuale peste anul precedent. Cele mai afectate grupuri sunt familiile numeroase, persoanele cu dizabilități și gospodăriile cu nivel redus de studii. Paradoxal, în aceeași perioadă consumul gospodăriilor a crescut cu 4,2% în termeni reali, pe fondul unei expansiuni masive a creditării persoanelor fizice (+53%). Expert-Grup avertizează că această creștere a consumului „pe datorie” reprezintă un risc major: dacă piața muncii sau costurile de finanțare se deteriorează, vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor va crește rapid.

Accesul la locuințe rămâne o problemă critică, în ciuda creșterii creditelor ipotecare. Oferta insuficientă de locuințe și costurile ridicate cer politici orientate pe partea de ofertă — investiții în infrastructură, reducerea birocrației în construcții și extinderea programelor de locuințe sociale.

Raportul formulează și recomandări clare: instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut, precum și o creștere de cel puțin 15% a pensiilor de dizabilitate, pentru a fi aliniate cu minimul de existență estimat la 3.050 lei.

Concluzia Expert-Grup este fermă: fără o schimbare radicală de direcție — investiții în sectoare cu valoare adăugată înaltă, diversificarea economiei și modernizarea industriei — potențialul de creștere economică al Republicii Moldova va continua să se erodeze, iar stagnarea se va transforma într-o realitate structurală cu efecte sociale tot mai severe.