FOTO, VIDEO Serviciul Vamal: Circa 100 de camioane, în rând la Sculeni. Îndemnul oferit de autorități transportatorilor

Circa 100 de camioane staționează luni la intrarea și ieșirea din țară, la punctul de trecere a frontierei Sculeni. Concomitent, conform Serviciului Vamal, la Costești și Leușeni se atestă flux minim de TIR-uri.

Transportatorii sunt îndemnați să opteze pentru traversarea hotarului pe la cele două puncte, unde fluxul de vehicule este mai mic. Totodată, șoferii sunt îndemnați să verifice situația la vamă online, pe pagina web https://customs.gov.md/ro/traffic, astfel încât timpul de așteptare să fie minim.

Actualmente, postul vamal de frontieră Sculeni, sensul de ieșire din Republica Moldova, este în proces de reconstrucție și modernizare. Astfel, capacitatea maximă de procesare a documentelor și camioane este de 100-120 de mașini zilnic.

Totodată, datele Poliției de Frontieră din România arată că pentru intrarea în Republica Moldova, la Giurgiulești se așteaptă circa 240 de minute doar pentru verificarea actelor. La Albița perioada constituie circa 30 de minute.

Amintim că sâmbătă seara, la adresa redacției Realitatea au fost expediate imagini cu rânduri imense la Leușeni. Secvențe video similare au apărut pe parcursul săptămânii trecute și pe rețelele de socializare, deși aproximativ două săptămâni în urmă autoritățile informau despre fluidizarea traficului, în contextul implementării vămuirii comune.

Problema șoferilor de camioane, care petrec zile la rând în vamă așteptând controalele, nu este una nouă. Până la război aceștia petreceau între hotare circa 48 de ore, iar după izbucnirea acțiunilor militare în Ucraina timpul s-a dublat. Mai mult, un bărbat a murit cât stătea în rând.

Anterior, Realitatea.md a scris de mai multe ori despre această situație. Ulterior, presa de peste Prut a vizitat punctele vamale, iar autoritățile române confirmau că nu pot schimba situația peste noapte, deoarece au infrastructura precară.

Problema părea să fie rezolvată după discuția dintre Natalia Gavrilița și omologul său de la București, Nicolae Ciucă. Oficialii au decis introducerea vămuirii comune, iar transportatorii confirmau pentru Realitatea la mijlocul lui iunie că rândurile s-au diminuat, dar încă persistau anumite probleme la Giurgiulești. La două săptămâni, însă, au apărut noi informații și imagini cu rândurile de camioane la frontiera țării.

#camioane #transportatori #vama

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La finalul anului 2025, exporturile de porumb din Republica Moldova au reintrat pe o traiectorie de creștere, însă această revenire are mai degrabă un caracter tehnic, nu unul structural, arată analiza expertului în agricultură Iurie Rija.

În perioada iulie–decembrie 2025, Moldova a exportat 82.321 de tone de porumb, față de 41.769 de tone în aceeași perioadă a sezonului precedent, ceea ce înseamnă o dublare a volumelor după un an 2024–2025 extrem de slab. Cu toate acestea, nivelul rămâne mult sub potențialul istoric al sectorului: până în 2023, exporturile din această perioadă se situau, de regulă, între 250 și 300 de mii de tone, iar volumul actual reprezintă doar circa o treime din normal.

Unul dintre factorii care limitează oferta îl constituie recolta modestă. În nordul țării, o parte din porumb se află încă pe câmp, ceea ce confirmă că baza fizică a exporturilor este fragilă, în pofida creșterii față de anul trecut.

Pe partea de prețuri, semnalul este la fel de nuanțat. Prețul mediu de export în iulie–decembrie 2025 a fost de 3,96 lei/kg, ușor sub nivelul de 4,00 lei/kg din aceeași perioadă a anului 2024 și cu circa 10% mai mic decât în 2021, când media era de 4,42 lei/kg. Presiunea vine din recoltele mari din țările vecine și din Uniunea Europeană, care împing prețurile în jos la nivel regional și global.

În termeni valorici, exporturile de porumb au adus în prima jumătate a sezonului 2025–2026 325,6 milioane de lei, de aproape două ori mai mult decât în 2024 (167,1 milioane lei). Totuși, această sumă reprezintă doar 15% din nivelul din 2021, când porumbul genera circa 2,21 miliarde de lei, evidențiind un decalaj profund față de anii de vârf.

Această evoluție contrastează puternic cu performanța oleaginoaselor. În sezonul curent, floarea-soarelui și rapița au devenit principalele motoare valorice ale exporturilor agricole, în timp ce cerealele, în special grâul și porumbul, au pierdut teren.

Luna decembrie 2025 marchează practic debutul activ al sezonului comercial pentru porumb. În această lună au fost exportate 31.771 de tone, cu 66% mai mult decât în noiembrie (19.153 tone), semn că piața a ieșit din stagnarea tipică toamnei. Prețul mediu a fost de 3,80 lei/kg, aproape identic cu cel din noiembrie, dar ușor sub nivelurile din 2024.

Piața este dominată de un număr redus de jucători. RUSAGRO-PRIM SRL a fost liderul exporturilor în iulie–decembrie 2025, cu 33.723 de tone, adică 41% din totalul național. Împreună cu GLOBAL FARMING INTERNATIONAL, primele două companii au realizat circa 55% din exporturile de porumb ale Moldovei, ceea ce indică un grad ridicat de concentrare a pieței.

În ceea ce privește destinațiile, structura exporturilor s-a schimbat vizibil. Grecia a devenit principala piață, cu 21.605 tone la un preț mediu de 3,75 lei/kg, urmată de Turcia cu 17.373 tone la un preț mai ridicat, de 4,18 lei/kg, și Libanul cu 11.362 tone la 4,11 lei/kg. România, până recent principala destinație, a coborât pe locurile următoare, cu 9.982 tone la 3,76 lei/kg, ceea ce semnalează o schimbare structurală în fluxurile comerciale.

Per ansamblu, prima jumătate a sezonului 2025–2026 arată o ieșire din minimele istorice, dar și o menținere sub capacitatea tradițională a sectorului. Prețurile sunt stabile, însă insuficiente pentru a readuce confortul economic al fermierilor. Evoluția celei de-a doua jumătăți a sezonului va depinde decisiv de finalizarea recoltării și de condițiile de piață din regiune, iar porumbul rămâne una dintre culturile cele mai expuse presiunilor externe.