Franța a interzis ambalajele din plastic pentru fructe și legume

O nouă lege care interzice ambalajele din plastic pentru majoritatea fructelor și legumelor comercializate a intrat în vigoare în prima zi a noului an în Franța, transmite BBC.

Castraveții, lămâile și portocalele sunt printe cele 30 de produse interzise de la a fi ambalate în plastic.

Ambalajele mai mari precum și fructele tăiate sau procesate vor fi exceptate.

Președintele Emmanuel Macron a numit interdicția „o reală revoluție” și a spus că arată angajamentul țării pentru a elimina plasticul de unică folosință până în 2040.

Mai mult de o treime dintre fructele și legumele produse în Franța sunt gândite să fie comercializate în ambalaje de plastic, iar oficialii guvernamentali cred că legea ar putea împiedica ca un miliard de produse din plastic de unică folosință să fie folosite în fiecare an.

Într-un comunicat care anunța noua lege, Ministerul Mediului a spus că Franța folosește „o cantitate scandaloasă” de produse din plastic de unică folosință iar că noua interdicție „are ca obiectiv reducerea folosirii plasticului care se aruncă și sporește folosirea altor materiale sau a ambalajelor reutilizabile și reciclabile”.

Începând cu 2021, Franţa a interzis paiele, paharele şi tacâmurile din plastic, precum şi caserolele din polistiren.

Fructele tăiate şi un număr limitat de fructe şi legume delicate pot fi încă vândute cu ambalaje din plastic, dar acestea vor fi eliminate treptat până la sfârşitul lunii iunie 2026, mai scrie Reuters.

Ambalajele din plastic vor fi interzise până la sfârşitul lunii iunie 2023 pentru roşii cherry, fasole verde şi piersici, iar până la sfârşitul anului 2024 pentru andive, sparanghel, ciuperci, unele salate şi ierburi, precum şi cireşe.

La sfârşitul lunii iunie 2026, zmeura, căpşunele şi alte fructe de pădure delicate trebuie să fie vândute fără plastic.

Din 2022, spaţiile publice trebuie să pună la dispoziţie cișmele cu apă pentru a reduce utilizarea sticlelor de plastic, publicaţiile de presă şi publicitate trebuie expediate fără ambalaje din plastic, în timp ce restaurantele de tip fast-food nu vor mai putea oferi jucării din plastic gratuite.

Din ianuarie 2023, Franţa va interzice, de asemenea, farfuriile de unică folosinţă utilizate în restaurantele de tip fast-food pentru mâncarea consumată la faţa locului.

Oamenii din industrie și-au exprimat îngrijorările în privința vitezei cu care noua interdicție este introdusă.

#ambalaj #fructe #plastic #Franta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.