Fraude de 4 milioane de lei, comise cu utilizarea cardurilor bancare din Republica Moldova

Fraude de 4 milioane de lei, comise cu utilizarea cardurilor bancare din Republica Moldova – acestea sunt datele Băncii Naționale a Moldovei pentru primele trei luni ale anului curent.

Subiectul fraudelor comise cu utilizarea cardurilor bancare și măsuri de protecție împotriva acestor infracțiuni au fost discutate la Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul RM. La masa rotundă virtuală cu sectorul asociativ de afaceri, au venit cu informații și recomandări la subiect reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informații și Securitate, și a companiei MasterCard.

În RM la ora actuală sunt puse în circulație peste 2 mln 180 de mii de carduri bancare, cu peste 20% mai mult decât în primul semestru al anului 2020. În primele trei luni ale acestui an, deținătorii de carduri din Moldova au efectuat tranzacții fără numerar în valoare de 13,7 mld. Lei. Datele Băncii Naționale arată că cetățenii au retras mai puțini bani numerar de pe card, preferând să facă mai multe achitări on-line.

Reducerea numerarului în circulație este o prioritate pentru a reduce cota economiei tenebre, deoarece tranzacțiile devin transparente, din care se achită impozite, iar în consecință cresc salariile și pensiile. Însă, plata fără numerar, care a devenit în ultimii doi an tot mai utilizată, comportă un șir de riscuri, pe care autoritățile dar și băncile depun eforturi pentru a le combate.

Astfel potrivit datelor BNM, în primul trimestru al anului 2021, valoarea fraudei cu utilizarea cardurilor bancare a constituit cca. 4 milioane lei. 45 la sută din aceste fraude s-au realizat fără prezența cardului. Adică, infractorii au obținut la distanță datele cardului. Chiar pe parcursul acestei zile, până la ora evenimentului, se atestau 14 cazuri de fraudă electronică pe teritoriul Republicii Moldova, iar la nivel global, pierderile anuale de la acest tip de infracțiuni depășește 4 miliarde de dolari.

Potrivit datelor Direcției investigații infracțiuni informatice a Inspectoratului Național de Investigații, pe durata anului 2020, au fost deja documentate și trimise în judecată 16 cazuri de astfel de fraude cu cardul bancar, iar cifra totală de dosare penale inițiate e de peste 500. Prejudiciul a constituit peste 165 de mii de euro, cca 35 de mii de dolari, dar mai multe tentative, totuși au fost prevenite în valoare de cca. 1 mln de euro.

Având în vedere că, comerțul electronic devine tot mai răspândit, sistemele de plăți, băncile și organele de forță întreprind măsuri din ce în ce mai complexe, care ar spori siguranța plăților fără numerar.

Printre acestea – fortificarea măsurilor care ar asigura confidențialitatea datelor aferente cardurilor bancare deținute și utilizării în siguranță a acestora. O altă măsură ar fi consolidarea capacității de prevenire a fraudelor efectuate prin intermediul cardurilor de plată; ajustarea limitelor calitative și cantitative stabilite pentru tranzacțiile efectuate prin intermediul cardurilor de plată; sporirea complexității procesului de înregistrare a utilizatorilor în cadrul aplicațiilor mobile și monitorizarea mai desfășurată a parametrilor tehnici de accesare/utilizare a conturilor de plăți etc.

Totuși, majoritatea participanții la dezbateri au punctat asupra necesității mai multor măsuri de informare și alfabetizare digitală/financiară a cetățenilor. Măsurile de prevenire a fraudelor informatice sunt necesare pentru a reduce impactul lor economic. Participanții la reuniune au primit o serie de recomandări practice cum ar fi necesar de organizat procesele interne de securitate cibernetică, pentru a preveni riscurile. Totodată, reprezentanții comunității de afaceri au optat pentru un dialog continuu și îmbunătățirea cadrului legal, astfel, ca măsurile de protecție să fie cu un pas înaintea răufăcătorilor.

Pe platforma Consiliului Economic este în proces de implementare Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Subiectele din document vin, nu doar să faciliteze procesele de digitizare, dac să și sporească siguranța comerțului electronic. În acest sens Secretariatul Consiliului Economic implică expertiza locală și internațională, mediul de afaceri și partenerii de dezvoltare, pentru a furniza autorităților mecanisme și propuneri de îmbunătățire a cadrului legal în acest sens.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Centrul CONTACT, în parteneriat cu Giz, a oferit sprijin financiar pentru opt ONG-uri, inclusiv AO „Women in Business” din Ceadîr-Lunga, pentru desfășurarea unor activități locale menite să sprijine comunitatea. Una dintre aceste initiative a fost organizarea unei Şcoli a Turismului Sportiv, destinată pentru 30 de copii din R. Moldova și din familiile de refugiați ucraineni care trăiesc în Ceadîr-Lunga. Copiii au mers în excursii, au vizitat locuri interesante şi au învăţat să se descurce în natură. În una dintre zile, copiii au vizitat Rezervaţia Biosferei Prutul de Jos.

„Fără îndoială, acest proiect are un rol foarte important, pentru că activitățile la care au participat copiii se desfășoară în aer liber. Copiii se deschid într-un mod complet diferit decât dacă ar fi undeva în interior. Ei se familiarizează cu mediul înconjurător. De exemplu, una dintre excursii a fost într-o zonă protejată, unde copiii au avut ocazia să cunoască plante rare și specii rare de păsări”, afirmă Olesea Stamova, coordonatoarea Proiectului „Școala Turismului Sportiv”

„Am parcurs elemente de turism sportiv, turism montan, am avut treceri în plan înclinat, paralele, am legat noduri. Bineînțeles că am montat corturi. Mulți dintre ei au reuşit să monteze corturi singuri din a doua încercare, fără dificultăţi. I-am învățat cum să facă focul în diferite moduri, i-am învățat cum să gătească la foc deschis”, spune Irina Alexandrova, instructor al proiectului.

Școala Turismului Sportiv le-a provocat copiilor experienţe şi amintiri pentru toată viaţa.

„Este pur și simplu de neuitat. Am mers pe jos, mai mult de șase ore, până la Lacul Tomai. Este o senzație pur și simplu memorabilă. Am fost pentru prima dată la o Grădină Zoologică, este un ZOO uimitor. Acolo sunt tot felul de animale pe care nu le-am mai văzut niciodată și, poate, nici nu aș fi avut ocazia să le văd”, spune o elevă.

Scopul care a stat la baza dezvoltării acestui proiect a fost detașarea generaţiie tinere de gadgeturi și promovarea socializării între copiii refugiați din Ucraina și cei din Republica Moldova.

„Guvernul Germaniei susține organizațiile societății civile, în a fi organizații puternice, parteneri de încredere pentru administrațiile locale, pentru comunități, pentru dezvoltarea locală durabilă. Evenimentul de azi este exact un exemplu foarte bun de cooperare dintre societatea civilă cu autoritățile locale, cu mediul de afaceri”, susţine Elena Spînu, coordonatoarea Proiectului Regional “Consolidarea Societății Civile în Țările Parteneriatului Estic”

„Prin intermediul proiectelor desfășurate contribuim la dezvoltarea societății și mai mult, la dezvoltarea comunitară, ceea ce face deja de 30 de ani centrul CONTACT, alături de partenerii săi internaționali și locali prin intermediul proiectelor de acest gen și nu doar, contribuim la o coeziune socială, la integrarea copiilor refugiați și din familii social vulnerabile pentru o comunitate prosperă. Suntem convinși că prin intermediul la asemenea proiecte contribuim nu doar la dezvoltarea deprinderilor de viață, orientare în spațiu, coeziune de echipă, dar și la formarea unei comunități integre”, afirmă cu încredere Anişoara Bezărău, manageră de Grant, Centrul „CONTACT”.

Acest video este realizat de Centrul CONTACT în cadrul proiectului „Societate civilă puternică pentru dezvoltare locală” finanțat de Ministerul Federal German pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (BMZ), în cadrul proiectului regional „Consolidarea Societății Civile în țările Parteneriatului Estic.