Fraude de 4 milioane de lei, comise cu utilizarea cardurilor bancare din Republica Moldova

Fraude de 4 milioane de lei, comise cu utilizarea cardurilor bancare din Republica Moldova – acestea sunt datele Băncii Naționale a Moldovei pentru primele trei luni ale anului curent.

Subiectul fraudelor comise cu utilizarea cardurilor bancare și măsuri de protecție împotriva acestor infracțiuni au fost discutate la Consiliul Economic pe lângă Prim-ministrul RM. La masa rotundă virtuală cu sectorul asociativ de afaceri, au venit cu informații și recomandări la subiect reprezentanții Băncii Naționale a Moldovei, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de Informații și Securitate, și a companiei MasterCard.

În RM la ora actuală sunt puse în circulație peste 2 mln 180 de mii de carduri bancare, cu peste 20% mai mult decât în primul semestru al anului 2020. În primele trei luni ale acestui an, deținătorii de carduri din Moldova au efectuat tranzacții fără numerar în valoare de 13,7 mld. Lei. Datele Băncii Naționale arată că cetățenii au retras mai puțini bani numerar de pe card, preferând să facă mai multe achitări on-line.

Reducerea numerarului în circulație este o prioritate pentru a reduce cota economiei tenebre, deoarece tranzacțiile devin transparente, din care se achită impozite, iar în consecință cresc salariile și pensiile. Însă, plata fără numerar, care a devenit în ultimii doi an tot mai utilizată, comportă un șir de riscuri, pe care autoritățile dar și băncile depun eforturi pentru a le combate.

Astfel potrivit datelor BNM, în primul trimestru al anului 2021, valoarea fraudei cu utilizarea cardurilor bancare a constituit cca. 4 milioane lei. 45 la sută din aceste fraude s-au realizat fără prezența cardului. Adică, infractorii au obținut la distanță datele cardului. Chiar pe parcursul acestei zile, până la ora evenimentului, se atestau 14 cazuri de fraudă electronică pe teritoriul Republicii Moldova, iar la nivel global, pierderile anuale de la acest tip de infracțiuni depășește 4 miliarde de dolari.

Potrivit datelor Direcției investigații infracțiuni informatice a Inspectoratului Național de Investigații, pe durata anului 2020, au fost deja documentate și trimise în judecată 16 cazuri de astfel de fraude cu cardul bancar, iar cifra totală de dosare penale inițiate e de peste 500. Prejudiciul a constituit peste 165 de mii de euro, cca 35 de mii de dolari, dar mai multe tentative, totuși au fost prevenite în valoare de cca. 1 mln de euro.

Având în vedere că, comerțul electronic devine tot mai răspândit, sistemele de plăți, băncile și organele de forță întreprind măsuri din ce în ce mai complexe, care ar spori siguranța plăților fără numerar.

Printre acestea – fortificarea măsurilor care ar asigura confidențialitatea datelor aferente cardurilor bancare deținute și utilizării în siguranță a acestora. O altă măsură ar fi consolidarea capacității de prevenire a fraudelor efectuate prin intermediul cardurilor de plată; ajustarea limitelor calitative și cantitative stabilite pentru tranzacțiile efectuate prin intermediul cardurilor de plată; sporirea complexității procesului de înregistrare a utilizatorilor în cadrul aplicațiilor mobile și monitorizarea mai desfășurată a parametrilor tehnici de accesare/utilizare a conturilor de plăți etc.

Totuși, majoritatea participanții la dezbateri au punctat asupra necesității mai multor măsuri de informare și alfabetizare digitală/financiară a cetățenilor. Măsurile de prevenire a fraudelor informatice sunt necesare pentru a reduce impactul lor economic. Participanții la reuniune au primit o serie de recomandări practice cum ar fi necesar de organizat procesele interne de securitate cibernetică, pentru a preveni riscurile. Totodată, reprezentanții comunității de afaceri au optat pentru un dialog continuu și îmbunătățirea cadrului legal, astfel, ca măsurile de protecție să fie cu un pas înaintea răufăcătorilor.

Pe platforma Consiliului Economic este în proces de implementare Foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Subiectele din document vin, nu doar să faciliteze procesele de digitizare, dac să și sporească siguranța comerțului electronic. În acest sens Secretariatul Consiliului Economic implică expertiza locală și internațională, mediul de afaceri și partenerii de dezvoltare, pentru a furniza autorităților mecanisme și propuneri de îmbunătățire a cadrului legal în acest sens.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.