Fraude în sistemul de achiziții! Finanțele le iau sub lupă

Ministerul Finanțelor a elaborat un nou regulament ce are în vizor achizițiile publice de valoare mică realizate de către autoritățile/entitățile contractante.

După aprobarea noului regulament, achizițiile de valoare mică de la pragurile 100 mii lei pentru bunuri și servicii, 125 mii lei pentru lucrări și 200 mii lei pentru serviciile sociale vor fi, obligatoriu, desfășurate prin intermediul sistemul electronic național ca achiziții simplificate.

Noul regulament vine cu o modificare a pragului pentru achizițiile efectuate în baza facturii de plată, și anume, majorarea acestuia până la suma de 50 mii lei. Iar pentru achizițiile a căror valoare este cuprinsă între 50 mii lei și pragurile menționate supra, autoritatea/entitatea contractantă are dreptul să încheie contracte directe cu operatorul economic, asigurând utilizarea eficientă a resurselor financiare, transparența, obiectivitatea și imparțialitatea procesului de achiziție și încrederea publică fată de acesta.

„Este foarte important ca toți actorii implicați, atât autoritățile/entitățile contractante, cât și agenții economici să poată activa după reguli transparente de joc, astfel încât procesul să fie unul previzibil”, a spus secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor, Vladimir Arachelov.

Oficialul a adăugat că noile reglementări urmăresc ca responsabilii din domeniu să-și planifice mai bine achizițiile și respectiv, să asigure transparența și concurenței loială în procesul de achiziționare.

#regulament #achizitii #Ministerul Finanțelor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice (APP) a creat consilii în 24 de societăți pe acțiuni cu mai puțin de 50 de acționari, atribuțiile cărora ar fi putut fi exercitate de adunarea generală a acționarilor. Aceste decizii au generat cheltuieli suplimentare de circa 14 milioane lei pentru indemnizațiile membrilor. Concluziile se conțin în raportul de audit al Curții de Conturi a Republicii Moldova „Asigură statul, prin intermediul persoanelor desemnate, o administrare performantă a întreprinderilor de stat și societăților comerciale cu capital majoritar de stat, în concordanță cu principiile de guvernanță corporativă?”.

Potrivit documentului, structura consiliilor nu este întotdeauna bazată pe criterii clare.

”Conform cadrului normativ în societățile comerciale cu capital de stat majoritar, consiliul trebuie să fie constituit din minim 5 persoane, iar la întreprinderile de stat din minim 3 membri, incluzând obligatoriu reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării și Agenției Proprietății Publice. Astfel, în 74 de entități auditate, 360 de funcții sunt concentrate la nivelul consiliilor, din totalul de 510 funcții, iar în 35 de cazuri s-a constatat depășirea numărului minim de membri, ceea ce a determinat cheltuieli suplimentare de aproximativ 5,5 milioane lei anual”, precizează CCRM.

Auditul mai subliniază că unii funcționari publici dețin simultan mai multe calități – ca reprezentant al statului, membru al consiliilor sau al comisiilor de cenzori și audit – ceea ce poate afecta calitatea exercitării atribuțiilor principale și eficiența administrării entităților economice cu capital de stat.

CCRM constată că actualul cadru normativ este fragmentat, lipsesc strategii uniforme de reorganizare și modele operaționale pentru o guvernanță performantă, iar procesul de triere a entităților economice cu capital de stat utilizează criterii insuficiente.

În concluzie, instituția menționează că, deși au fost obținute unele rezultate pozitive, actualul model de guvernanță nu garantează încă o performanță durabilă și eficientă a entităților economice cu capital de stat.