Fraude în sistemul de achiziții! Finanțele le iau sub lupă

Ministerul Finanțelor a elaborat un nou regulament ce are în vizor achizițiile publice de valoare mică realizate de către autoritățile/entitățile contractante.

După aprobarea noului regulament, achizițiile de valoare mică de la pragurile 100 mii lei pentru bunuri și servicii, 125 mii lei pentru lucrări și 200 mii lei pentru serviciile sociale vor fi, obligatoriu, desfășurate prin intermediul sistemul electronic național ca achiziții simplificate.

Noul regulament vine cu o modificare a pragului pentru achizițiile efectuate în baza facturii de plată, și anume, majorarea acestuia până la suma de 50 mii lei. Iar pentru achizițiile a căror valoare este cuprinsă între 50 mii lei și pragurile menționate supra, autoritatea/entitatea contractantă are dreptul să încheie contracte directe cu operatorul economic, asigurând utilizarea eficientă a resurselor financiare, transparența, obiectivitatea și imparțialitatea procesului de achiziție și încrederea publică fată de acesta.

„Este foarte important ca toți actorii implicați, atât autoritățile/entitățile contractante, cât și agenții economici să poată activa după reguli transparente de joc, astfel încât procesul să fie unul previzibil”, a spus secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor, Vladimir Arachelov.

Oficialul a adăugat că noile reglementări urmăresc ca responsabilii din domeniu să-și planifice mai bine achizițiile și respectiv, să asigure transparența și concurenței loială în procesul de achiziționare.

#regulament #achizitii #Ministerul Finanțelor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.