Fraude în sistemul de achiziții! Finanțele le iau sub lupă

Ministerul Finanțelor a elaborat un nou regulament ce are în vizor achizițiile publice de valoare mică realizate de către autoritățile/entitățile contractante.

După aprobarea noului regulament, achizițiile de valoare mică de la pragurile 100 mii lei pentru bunuri și servicii, 125 mii lei pentru lucrări și 200 mii lei pentru serviciile sociale vor fi, obligatoriu, desfășurate prin intermediul sistemul electronic național ca achiziții simplificate.

Noul regulament vine cu o modificare a pragului pentru achizițiile efectuate în baza facturii de plată, și anume, majorarea acestuia până la suma de 50 mii lei. Iar pentru achizițiile a căror valoare este cuprinsă între 50 mii lei și pragurile menționate supra, autoritatea/entitatea contractantă are dreptul să încheie contracte directe cu operatorul economic, asigurând utilizarea eficientă a resurselor financiare, transparența, obiectivitatea și imparțialitatea procesului de achiziție și încrederea publică fată de acesta.

„Este foarte important ca toți actorii implicați, atât autoritățile/entitățile contractante, cât și agenții economici să poată activa după reguli transparente de joc, astfel încât procesul să fie unul previzibil”, a spus secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor, Vladimir Arachelov.

Oficialul a adăugat că noile reglementări urmăresc ca responsabilii din domeniu să-și planifice mai bine achizițiile și respectiv, să asigure transparența și concurenței loială în procesul de achiziționare.

#regulament #achizitii #Ministerul Finanțelor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.