Friptura care nu era friptură a fost interzisă oficial. Veganii rămân fără cuvinte: UE le ia „friptura” din vocabular

Parlamentul European a votat miercuri interzicerea utilizării termenilor ‘friptură’, ‘cârnat’ și ‘hamburger’ pentru produse care nu conțin carne, relatează AFP citat de Agerpres.ro.

Eurodeputații au aprobat cu 355 de voturi pentru și 247 împotrivă o propunere a politicienilor de dreapta care interzice termeni precum ‘friptura vegetariană’ și ‘burger vegetarian’.

Cu toate acestea, măsura luată de Parlamentul European trebuie negociată cu statele membre UE.

‘Este vorba despre transparență și claritate pentru consumatori și recunoașterea muncii fermierilor noștri’, a declarat Céline Imart, europarlamentar de dreapta (Partidul Popular European), care a inițiat proiectul de lege.

‘Nu se pune problema interzicerii alternativelor vegetale, însă vreau să promovez termenii cu adevărata lor semnificație’, a adăugat ea marți în timpul unei dezbateri aprinse în parlament.

Produsele vegetariene care imită carnea au cunoscut o creștere exponențială în ultimii ani, determinată de preocupările consumatorilor cu privire la alimentația sănătoasă, bunăstarea animalelor și reducerea amprentei lor asupra mediului, în condițiile în care creșterea animalelor este un emițător major de CO2.

Această lege care vizează interzicerea unor termeni precum ‘friptură de soia’ a divizat dreapta. De exemplu, deputatul german Peter Liese consideră ‘rușinos’ că Parlamentul European își dedică timpul unor ‘astfel de absurdități’.

‘Nu trebuie să îi considerăm proști pe consumatori. Dacă pe un ambalaj scrie ‘burger vegetarian’ sau ‘cârnat vegetarian’, fiecare poate decide dacă să îl cumpere sau nu’, a spus el.

Politicienii ecologiști s-au revoltat împotriva proiectului de lege. Olandeza Anna Strolenberg a criticat ‘lobby-ul cărnii’ pentru că ‘încearcă să-și slăbească concurenții inovatori din sectorul alimentar’.

În 2020, europarlamentarii au respins o lege pe aceeași temă.

Alegerile europene din 2024 au schimbat însă echilibrul partidelor, acordând mai multe locuri europarlamentarilor de dreapta și de extremă dreapta, care afirmă că susțin sectorul agricol.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#friptura #vocabular #vegan #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.