Fructele din Moldova cuceresc lumea: Exporturi în țări exotice necunoscute din manualele de geografie

Peste 50 de țări au cunoscut gustul deosebit al fructelor din Moldova. Printre destinații se numără state din Africa, Asia, America de Nord și Pacific. Drumul parcurs de fructele din Moldova durează și până la 80 de zile pentru destinații din India sau Laos. Istoriile de succes ale exportatorilor moldoveni au fost discutate în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive cu jurnalistul Vitalie Dogaru.

Analistul economic Veaceslav Ioniță a spus că astăzi mai există doar câteva țări care domină la anumite exporturi de fructe, dar că noile destinații sunt explorări care pot da roade în câțiva ani. Important este ca producătorii să se focuseze pe țările care oferă cea mai bună valoare adăugată, și nu doar pe destinație în sine, a menționat Ioniță.

„Până anul trecut noi exportam cireșe în două-cinci țări, iar anul trecut lista a ajuns la 14 țări. La prune avem 40 de țări în care am exportat în ultimii zece ani. În ultimii ani am reușit să exportăm struguri în 55 de țări. Afganistan, Camerun, Congo, Irak, Laos, Hong Kong, Qatar, Tanzania, Oman, Palau – sunt doar câteva destinații exotice unde au ajuns fructele moldovenești”, a spus analistul.

Iurie Fală, director executiv al Asociației producătorilor şi exportatorilor de fructe „Moldova-Fruct”, a declarat că geografia exporturilor se schimbă de la an la an. Vânzările de mere pe piața rusă s-au înjumătățit după invazia Rusiei în Ucraina și s-au dublat pe piața europeană. Totodată, au apărut mai mulți consumatori de mere moldovenești în țările din Golful Persic în frunte cu Arabia Saudită.

„Cerere există peste tot, dar unele destinații sunt foarte departe. Totodată noi suntem în epicentrul unor crize politice care au afectat căile de logistică. Trebuie să ne focusăm pe lanțul scurt de aprovizionare. Un tir cu mere din Moldova până în Marea Britanie face până la cinci zile, dar ca să ducem un container cu aceiași cantitate de mere până în India durează de la 73 până la 80 de zile deoarece noi trebuie să ocolim Africa prin Gibraltar”, a menționat Iurie Fală.

Republica Moldova a exportat în anul 2023 cantități record de fructe. Printre acestea aproape 17 mii de tone de cireșe, 78 de mii de tone de prune și 55 de mii de tone de struguri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fructe #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.