Fuga banilor din Rusia - 2024 marchează un vârf istoric al capitalului gri

Economia Rusiei a înregistrat în 2024 un vârf al ieșirilor „din umbră” de capital, potrivit datelor publicate de Banca Centrală a Federației Ruse (BCR).

Conform statisticilor, 9,6 miliarde de dolari au părăsit țara în decursul anului prin operațiuni care nu se încadrează în categoriile standard (importuri de bunuri, investiții, rambursări de datorii etc.), fiind clasificate drept „erori și omisiuni” ale balanței de plăți. Această categorie a crescut cu o treime față de anul precedent (7,2 miliarde de dolari), cu 60% comparativ cu primul an de război (6 miliarde de dolari) și de 96 de ori față de nivelurile din 2021, înainte de război.

Banca Centrală explică aceste „erori și omisiuni” ca fiind „discrepanțe statistice”. Cu toate acestea, analiștii Rosbank le interpretează drept un semnal al creșterii fluxurilor „din umbră” de capital din Rusia.

În 2024, aceste ieșiri „din umbră” au atins cel mai înalt nivel din 2012 (când BCR a raportat 10,4 miliarde de dolari în erori și omisiuni) și s-au apropiat de valorile din anii 1990, când economia rusească „pierdea” valute masiv (9,9 miliarde de dolari în 1998, 10,3 miliarde de dolari în 1995).

Vârful a fost înregistrat după alegerile prezidențiale, când Vladimir Putin a fost reales pentru al cincilea mandat. În al doilea trimestru, „erorile și omisiunile” balanței de plăți au atins 6,9 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel trimestrial din 2010. Spre finalul anului, în perioada octombrie-decembrie, BCR a raportat un flux net ușor pozitiv pentru aceste operațiuni, de 0,2 miliarde de dolari.

Rosbank subliniază că aceste fluxuri „din umbră” sunt îngrijorătoare, în contextul semnalelor negative privind comerțul extern rusesc. În decembrie, veniturile din exporturi au scăzut cu 18% față de anul precedent, la 31,3 miliarde de dolari, în timp ce surplusul balanței comerciale s-a redus la 5,6 miliarde de dolari, cel mai scăzut nivel din 2020. În aceeași perioadă, balanța de plăți a devenit negativă, cu o ieșire netă de 1,6 miliarde de dolari.

Analiștii Raiffeisenbank atribuie această deteriorare sancțiunilor impuse în noiembrie sectorului bancar rusesc, care au afectat plățile și fluxurile de export. Gazprombank, ultimul mare actor care mai avea acces la tranzacții în dolari și la sistemul SWIFT, a fost inclus pe lista neagră, alături de alte 50 de instituții financiare. Astfel, 95% din sectorul bancar rusesc se află acum sub sancțiuni, conform declarațiilor guvernatorului BCR, Elvira Nabiullina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#capital #banca centrala #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotațiile petrolului au scăzut joi cu peste 3%, după declarațiile președintelui american Donald Trump, care a afirmat că „execuțiile” din Iran „au luat sfârșit” și a lăsat să se înțeleagă că, pentru moment, o intervenție militară a Statelor Unite nu este iminentă. Reacția pieței a fost rapidă: în jurul orei 02:00 GMT, barilul de petrol WTI a coborât cu 3%, până la 60,16 dolari, iar petrolul Brent a pierdut 2,87%, ajungând la 64,61 dolari pe baril, scrie Le Figaro.

Scăderea vine după mai multe zile de creșteri puternice, alimentate de tensiunile din Iran, unde un val de proteste a fost reprimat violent, și de amenințările lansate de Washington la adresa Teheranului. Miercuri, prețurile petrolului atinseseră cel mai ridicat nivel de închidere din ultimele trei luni. Tendința s-a inversat însă brusc la începutul sesiunii asiatice, imediat după declarațiile liderului de la Casa Albă.

Donald Trump a declarat presei că a fost informat de „surse foarte importante de cealaltă parte” că violențele s-au oprit și că execuțiile planificate împotriva manifestanților „nu vor mai avea loc”. Întrebat dacă o intervenție militară americană este exclusă, președintele SUA a răspuns că situația va fi monitorizată și că „vom vedea ce urmează”.

Analiștii consideră că aceste afirmații au calmat temerile legate de un posibil șoc de aprovizionare pe piețele energetice. „Prețurile au scăzut după ce Trump a sugerat că Iranul se va abține de la o nouă represiune sângeroasă, reducând riscul unei escaladări care să afecteze livrările de petrol”, a explicat Kyle Rodda, analist la Capital.com. O opinie similară a fost exprimată și de Michael Wan, de la MUFG, care a subliniat că investitorii au reacționat la semnalele privind o posibilă renunțare, cel puțin temporară, la o acțiune militară americană.

Piața petrolului rămâne însă sensibilă la evoluțiile din regiune, în special din cauza importanței strategice a strâmtorii Ormuz. Aproape 20% din petrolul mondial tranzitează acest pasaj îngust, mărginit de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman, iar orice perturbare ar putea avea un impact major asupra prețurilor globale.

Un alt risc care planează asupra pieței este posibilitatea blocării exporturilor iraniene de țiței. În contextul represiunii protestelor, Donald Trump a anunțat anterior că orice stat care continuă relațiile comerciale cu Iranul ar putea fi sancționat de SUA cu tarife vamale de 25%. China este principalul partener comercial al Iranului, iar o eventuală aplicare a acestor măsuri ar putea reaprinde tensiunile și volatilitatea pe piața petrolului.