Fuga banilor din Rusia - 2024 marchează un vârf istoric al capitalului gri

Economia Rusiei a înregistrat în 2024 un vârf al ieșirilor „din umbră” de capital, potrivit datelor publicate de Banca Centrală a Federației Ruse (BCR).

Conform statisticilor, 9,6 miliarde de dolari au părăsit țara în decursul anului prin operațiuni care nu se încadrează în categoriile standard (importuri de bunuri, investiții, rambursări de datorii etc.), fiind clasificate drept „erori și omisiuni” ale balanței de plăți. Această categorie a crescut cu o treime față de anul precedent (7,2 miliarde de dolari), cu 60% comparativ cu primul an de război (6 miliarde de dolari) și de 96 de ori față de nivelurile din 2021, înainte de război.

Banca Centrală explică aceste „erori și omisiuni” ca fiind „discrepanțe statistice”. Cu toate acestea, analiștii Rosbank le interpretează drept un semnal al creșterii fluxurilor „din umbră” de capital din Rusia.

În 2024, aceste ieșiri „din umbră” au atins cel mai înalt nivel din 2012 (când BCR a raportat 10,4 miliarde de dolari în erori și omisiuni) și s-au apropiat de valorile din anii 1990, când economia rusească „pierdea” valute masiv (9,9 miliarde de dolari în 1998, 10,3 miliarde de dolari în 1995).

Vârful a fost înregistrat după alegerile prezidențiale, când Vladimir Putin a fost reales pentru al cincilea mandat. În al doilea trimestru, „erorile și omisiunile” balanței de plăți au atins 6,9 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel trimestrial din 2010. Spre finalul anului, în perioada octombrie-decembrie, BCR a raportat un flux net ușor pozitiv pentru aceste operațiuni, de 0,2 miliarde de dolari.

Rosbank subliniază că aceste fluxuri „din umbră” sunt îngrijorătoare, în contextul semnalelor negative privind comerțul extern rusesc. În decembrie, veniturile din exporturi au scăzut cu 18% față de anul precedent, la 31,3 miliarde de dolari, în timp ce surplusul balanței comerciale s-a redus la 5,6 miliarde de dolari, cel mai scăzut nivel din 2020. În aceeași perioadă, balanța de plăți a devenit negativă, cu o ieșire netă de 1,6 miliarde de dolari.

Analiștii Raiffeisenbank atribuie această deteriorare sancțiunilor impuse în noiembrie sectorului bancar rusesc, care au afectat plățile și fluxurile de export. Gazprombank, ultimul mare actor care mai avea acces la tranzacții în dolari și la sistemul SWIFT, a fost inclus pe lista neagră, alături de alte 50 de instituții financiare. Astfel, 95% din sectorul bancar rusesc se află acum sub sancțiuni, conform declarațiilor guvernatorului BCR, Elvira Nabiullina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#capital #banca centrala #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.