„Furtuna” economică anunțată de Alaiba: Este timpul să facem diferența dintre stagnare și un avânt economic

În ciuda provocărilor economice actuale, ministrul Economiei din Republica Moldova, Dumitru Alaiba, a vorbit deschis despre determinarea de a transforma stagnarea într-un avânt economic semnificativ într-un viitor apropiat. Într-un podcast al Ziarului de Gardă, Alaiba a subliniat nevoia de reforme curajoase și a exprimat încrederea că acestea vor aduce prosperitatea mult dorită țării.

„Nu este cea mai bună perioadă să fii responsabil de economie, iar ambiția noastră nu este deloc mai jos decât alte țări care au trecut prin etape similare”, a declarat ministrul, adăugând că momentul actual reprezintă o oportunitate unică pentru a face diferența. „Suntem la răscruce de drumuri, între stagnare și pregătirea pentru un avânt economic semnificativ.”

A făcut referire la țări precum Irlanda, Estonia și Georgia, afirmând că acestea au traversat momente dificile în trecut, dar au reușit să-și transforme economiile și să devină exemple de succes. „Este timpul nostru să implementăm reforme curajoase, poate uneori mai dificil de explicat, dar care, cumulativ, vor oferi un epos economic de care avem nevoie ca și țară.”

Ministrul Alaiba a subliniat angajamentul echipei sale și a guvernului în ansamblu pentru a duce la bun sfârșit aceste reforme. „Știm ce trebuie făcut, ne ocupăm împreună cu colegii noștri din minister și din guvern. Suntem determinați să punem Moldova pe harta creșterii economice durabile.”

Fondul Monetar Internațional (FMI) a confirmat în cea mai recentă revizuire a Perspectivelor Economice Mondiale (WEO) că prognoza de creștere a Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova rămâne stabilă, anticipând o creștere de 2% în 2023 și de 4,3% în 2024.

În ceea ce privește alte instituții financiare internaționale, Banca Mondială a menținut prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei la 1,8% în 2023, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a îmbunătățit prognoza privind PIB-ul pentru acest an, prevedând acum o creștere economică zero, în locul declinului de 1,3% anticipat anterior.

Datele recente ale PIB-ului Moldovei arată că în prima jumătate a anului 2023, aceasta a înregistrat o scădere de 2,3% față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, BERD menține optimismul, prognozând o creștere de 3,5% în 2024.

Într-o notă separată, Banca Mondială estimează că rata inflației în Moldova va atinge 14,1% în 2023, urmând să scadă la 6,2% în 2024 și 4,9% în 2025, conform noului raport economic pentru regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Alaiba #crestere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prăbușirea prețului petrolului rusesc, care se vinde cu un discount de aproape 50% față de cotațiile internaționale, a determinat cea mai mare companie petrolieră privată din Rusia să ceară sprijin guvernului. Aflată sub sancțiuni americane, compania Lukoil a solicitat Ministerului Energiei modificarea modului de impozitare, astfel încât să poată beneficia de plăți din bugetul federal.

Potrivit presei ruse, compania cere ajustarea formulei mecanismului de „demfer” introdus în 2018 pentru stabilizarea prețurilor la carburanți. În prezent, din cauza creșterii discountului la țițeiul rusesc, companiile petroliere ar urma să plătească sume importante la buget în cadrul acestui mecanism. Doar în luna decembrie, plățile ar putea ajunge la 13 miliarde de ruble. Lukoil propune limitarea discountului luat în calcul la 10–15 dolari pe baril, ceea ce ar elimina obligațiile de plată și ar permite, dimpotrivă, accesarea de fonduri bugetare.

Industria petrolieră rusă este îngrijorată de creșterea diferenței dintre prețul petrolului Urals și cel al Brent, situație care a dus mecanismul de compensare „în zona negativă”. Dacă în anii precedenți bugetul rus a plătit companiilor petroliere sute de miliarde de ruble prin acest sistem, acum situația s-a inversat, iar firmele ar putea fi nevoite să verse zeci de miliarde la buget în lunile de iarnă.

Această evoluție lovește puternic în finanțele companiilor, care deja se confruntă cu scăderi drastice ale profiturilor. Lukoil a raportat pentru prima jumătate a anului 2025 o înjumătățire a profitului, iar Rosneft, liderul industriei rusești, a anunțat o reducere de trei ori a profitului în perioada ianuarie–septembrie.

Situația este agravată de scăderea cotațiilor internaționale. Prețul mediu al petrolului Urals a coborât în decembrie la aproximativ 39 de dolari pe baril, iar în ianuarie la 35–37 de dolari, cel mai redus nivel de după pandemia de COVID-19. Potrivit unor surse din industrie citate de Reuters, la un preț sub 40 de dolari pe baril, aproape jumătate dintre proiectele petroliere din Rusia devin neprofitabile.

Banca Centrală a Rusiei a anunțat anterior că discountul pentru petrolul rusesc a fost de aproape 15% în trimestrele doi și trei, ajungând la 17% în octombrie. Reprezentanții instituției consideră însă că extinderea discountului este un fenomen temporar, menționând că exportatorii ruși au reușit să-și diversifice rutele de livrare și să se adapteze la noile condiții de piață.

#pret petrol #Lukoil #ajutor #Rusia