„Furtuna” economică anunțată de Alaiba: Este timpul să facem diferența dintre stagnare și un avânt economic

În ciuda provocărilor economice actuale, ministrul Economiei din Republica Moldova, Dumitru Alaiba, a vorbit deschis despre determinarea de a transforma stagnarea într-un avânt economic semnificativ într-un viitor apropiat. Într-un podcast al Ziarului de Gardă, Alaiba a subliniat nevoia de reforme curajoase și a exprimat încrederea că acestea vor aduce prosperitatea mult dorită țării.

„Nu este cea mai bună perioadă să fii responsabil de economie, iar ambiția noastră nu este deloc mai jos decât alte țări care au trecut prin etape similare”, a declarat ministrul, adăugând că momentul actual reprezintă o oportunitate unică pentru a face diferența. „Suntem la răscruce de drumuri, între stagnare și pregătirea pentru un avânt economic semnificativ.”

A făcut referire la țări precum Irlanda, Estonia și Georgia, afirmând că acestea au traversat momente dificile în trecut, dar au reușit să-și transforme economiile și să devină exemple de succes. „Este timpul nostru să implementăm reforme curajoase, poate uneori mai dificil de explicat, dar care, cumulativ, vor oferi un epos economic de care avem nevoie ca și țară.”

Ministrul Alaiba a subliniat angajamentul echipei sale și a guvernului în ansamblu pentru a duce la bun sfârșit aceste reforme. „Știm ce trebuie făcut, ne ocupăm împreună cu colegii noștri din minister și din guvern. Suntem determinați să punem Moldova pe harta creșterii economice durabile.”

Fondul Monetar Internațional (FMI) a confirmat în cea mai recentă revizuire a Perspectivelor Economice Mondiale (WEO) că prognoza de creștere a Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova rămâne stabilă, anticipând o creștere de 2% în 2023 și de 4,3% în 2024.

În ceea ce privește alte instituții financiare internaționale, Banca Mondială a menținut prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei la 1,8% în 2023, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a îmbunătățit prognoza privind PIB-ul pentru acest an, prevedând acum o creștere economică zero, în locul declinului de 1,3% anticipat anterior.

Datele recente ale PIB-ului Moldovei arată că în prima jumătate a anului 2023, aceasta a înregistrat o scădere de 2,3% față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, BERD menține optimismul, prognozând o creștere de 3,5% în 2024.

Într-o notă separată, Banca Mondială estimează că rata inflației în Moldova va atinge 14,1% în 2023, urmând să scadă la 6,2% în 2024 și 4,9% în 2025, conform noului raport economic pentru regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Alaiba #crestere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul bugetului pentru anul 2026 este construit pe o abordare mai responsabilă, cu accent pe investiții și creștere economică, chiar dacă pe dimensiunea socială este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, a declarat deputatul PAS Radu Marian, președintele Comisiei economie, buget și finanțe.

„Ne concentrăm în acest buget pe investiții. Creștem cu 50% investițiile capitale față de anul precedent. Avem alocări substanțiale pentru creșterea economică și infrastructură – 5,6 miliarde de lei din programele de creștere economică”, a declarat Radu Marian.

El a admis că bugetul limitează extinderea cheltuielilor sociale, însă a argumentat că această abordare este necesară pentru a asigura stabilitatea financiară și dezvoltarea economică pe termen mediu. „Poate pe aspectul social bugetul este mai puțin ambițios decât în anii precedenți, dar trebuie să avem un buget responsabil, ca să avem creștere economică. Ulterior, vara sau în bugetele viitoare, să avem mai multe resurse pentru salarii și alte domenii sociale”, a explicat deputatul.

Totodată, Marian a criticat dur opoziția parlamentară, acuzând-o de populism bugetar. Potrivit acestuia, propunerile avansate de opoziție ar genera cheltuieli suplimentare de 15–20 miliarde de lei, fără acoperire reală. „Sunt proiecte neobișnuit de populiste, pe care niciodată nu le-au propus când erau la guvernare. Noi trebuie să fim responsabili, să avem creștere economică și, pe parcurs, bani pentru salarii mai mari”, a spus Marian.

Pe de altă parte, economistul Veaceslav Ioniță avertizează că majorarea investițiilor capitale anunțată pentru 2026, de peste 55%, până la un nivel prezentat drept „record istoric” de peste 3 miliarde de lei, este în mare parte o iluzie statistică. Într-un interviu pentru Ziua.md, expertul susține că această creștere nu se bazează pe proiecte noi sau pe extinderea reală a investițiilor, ci pe tăieri bugetare și rostogolirea restanțelor din anii precedenți.

Potrivit lui Ioniță, din buget au fost reduse cheltuieli cu impact economic direct: 880 de milioane de lei de la întreținerea drumurilor și 190 de milioane de lei din subvențiile agricole. „Nu vorbim de dezvoltare, ci de o optimizare contabilă care creează indicatori frumoși pe hârtie, dar afectează sectoare vitale”, afirmă economistul.

Un alt element problematic este capacitatea redusă de implementare. O parte semnificativă a investițiilor planificate pentru 2026 reprezintă, de fapt, restanțe din 2025 – lucrări neexecutate și angajamente reportate. În cazul administrațiilor publice locale, situația este și mai gravă: din 5,2 miliarde de lei promise pentru investiții capitale în 2025, în primele 10 luni au fost executate doar 1,52 miliarde, ceea ce înseamnă un grad de neexecutare de 71%.

„Când investițiile cresc doar pentru că aducem după noi restanțele, nu putem vorbi nici de record, nici de expansiune investițională. Este dovada unei capacități reduse de implementare”, subliniază Ioniță, avertizând că discrepanța dintre sumele aprobate și cele realizate este structurală și recurentă.