„Furtuna” economică anunțată de Alaiba: Este timpul să facem diferența dintre stagnare și un avânt economic

În ciuda provocărilor economice actuale, ministrul Economiei din Republica Moldova, Dumitru Alaiba, a vorbit deschis despre determinarea de a transforma stagnarea într-un avânt economic semnificativ într-un viitor apropiat. Într-un podcast al Ziarului de Gardă, Alaiba a subliniat nevoia de reforme curajoase și a exprimat încrederea că acestea vor aduce prosperitatea mult dorită țării.

„Nu este cea mai bună perioadă să fii responsabil de economie, iar ambiția noastră nu este deloc mai jos decât alte țări care au trecut prin etape similare”, a declarat ministrul, adăugând că momentul actual reprezintă o oportunitate unică pentru a face diferența. „Suntem la răscruce de drumuri, între stagnare și pregătirea pentru un avânt economic semnificativ.”

A făcut referire la țări precum Irlanda, Estonia și Georgia, afirmând că acestea au traversat momente dificile în trecut, dar au reușit să-și transforme economiile și să devină exemple de succes. „Este timpul nostru să implementăm reforme curajoase, poate uneori mai dificil de explicat, dar care, cumulativ, vor oferi un epos economic de care avem nevoie ca și țară.”

Ministrul Alaiba a subliniat angajamentul echipei sale și a guvernului în ansamblu pentru a duce la bun sfârșit aceste reforme. „Știm ce trebuie făcut, ne ocupăm împreună cu colegii noștri din minister și din guvern. Suntem determinați să punem Moldova pe harta creșterii economice durabile.”

Fondul Monetar Internațional (FMI) a confirmat în cea mai recentă revizuire a Perspectivelor Economice Mondiale (WEO) că prognoza de creștere a Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova rămâne stabilă, anticipând o creștere de 2% în 2023 și de 4,3% în 2024.

În ceea ce privește alte instituții financiare internaționale, Banca Mondială a menținut prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei la 1,8% în 2023, în timp ce Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a îmbunătățit prognoza privind PIB-ul pentru acest an, prevedând acum o creștere economică zero, în locul declinului de 1,3% anticipat anterior.

Datele recente ale PIB-ului Moldovei arată că în prima jumătate a anului 2023, aceasta a înregistrat o scădere de 2,3% față de aceeași perioadă a anului 2022. Cu toate acestea, BERD menține optimismul, prognozând o creștere de 3,5% în 2024.

Într-o notă separată, Banca Mondială estimează că rata inflației în Moldova va atinge 14,1% în 2023, urmând să scadă la 6,2% în 2024 și 4,9% în 2025, conform noului raport economic pentru regiune.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Alaiba #crestere #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).