Furtună perfectă de creștere a prețurilor. Moldovenii se împrumută mai mult decât economisesc

În prezent se atestă o majorare a prețurilor la produsele alimentare, produsele petroliere și energie pe plan internațional or, Republica Moldova nu este ocolită de acest lucru. Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță a explicat în emisiunea săptămânală că prețurile în Republica Moldova cresc în mare parte ca urmare a majorării consumului populației.

”După o înghețare a economiei în anul 2020, în prezent ne confruntăm cu o creștere puternică a consumului, care duce la creșterea prețurilor. Un exemplu este că importurile au crescut de la începutul anului cu 1,2 miliarde USD, iar până la sfârșitul anului majorarea va fi de 1,5 miliarde USD față de anul trecut și sunt condiționare de majorarea prețurilor la resursele energetice. Al doilea lucru care a dus la majorarea consumului este creșterea împrumuturilor de consum. Lunar moldovenii se împrumută de la bănci cu 1,5 miliarde de lei. Toți acești bani merg pe piața de consum. În anul curent consumul populației pur și simplu a explodat. Doar vânzările oficiale vor crește cu 35 miliarde de lei. Iar banii se reflectă în importuri și creșterea prețurilor.”, a opinat Ioniță.

TVA-ul crește ca pe drojdii

Un detaliu care arată că moldovenii consumă mai mult este TVA-ul, care a generat încasări la buget mai mari cu 4,5 miliarde de lei comparativ cu anul trecut.

Referindu-se la creditele de consum, economistul susține că majorarea acestora crește pe fundalul ratei mici. ”În Republica Moldova niciodată nu a fost o rată așa de joasă la creditele de consum. Până în anul 2020 aveau o dobândă mai mare față de cele imobiliare, iar anul acesta dobânda la împrumuturile de consum este mult mai mică față de cele imobiliare.

Din totalul împrumuturilor acordate, 950 mil. de lei sunt credite de consum, aproape 500 mil. de lei pentru achiziția imobilelor și de 50 mil. de lei împrumuturi pentru afaceri. Evident, creditele luate sunt aruncate pe piața de consum, ceea ce și duce la scumpirea produselor, dar și a imobilelor, care doar de la începutul anului s-au majorat cu 20%.

Tradițional, până în anul 2016 economiile nete ale populației erau pozitive. Oamenii depozitau mai mulți bani în bănci decât se împrumutau. În anii 2017, 2018 și 2019, populația s-a împrumutat cu 2,5 miliarde de lei, mai mult față de cât au economist după care avem anul 2020 când s-au redus împrumuturile pe fundalul pandemiei. Iar în 2021 când economiile nete sunt negative.

Consumul în ascensiune majorează prețurile

Republica Moldova nu produce nimic or, importurile satisfac cererea consumatorilor. Dacă anul trecut importurile în vara au totalizat 5,4 miliarde USD anul acesta avem deja recordul absolut. Deja suntem la 6,3 miliarde USD și cred că în viitorul apropiat ne apropiem de 7 miliarde USD.

Pe fundalul creșterii consumului, inflația deja se apropie de 5%, însă nu avem inflația la prețurile reglementate. Este vorba de energia electrică și gazele naturale, care evident vor împinge și mai sus inflația.

Pentru a descuraja consumul populației BNM majorează rata de bază. Deja a treia oară consecutiv în acest an. Însă, în prezent, prin politica valutară avem aplanarea majorării prețurilor.

#consum #preturi #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Diplomata Corina Cojocaru a declarat, în cadrul emisiunii Consens național de la Realitatea TV, că vizita în Republica Moldova a lui Christopher Smith, asistent al secretarului de stat al Statelor Unite, ar avea în primul rând o miză economică, nu una strict politică.

Potrivit Corinei Cojocaru, Christopher Smith este un diplomat de carieră, cu o experiență îndelungată în cadrul Departamentul de Stat al SUA, iar deplasarea sa la Chișinău ar putea reprezenta „deschiderea unei prime portițe” pentru negocieri sensibile, aflate abia la început.

„Din punctul meu de vedere, miza acestei vizite sunt activele Lukoil din Republica Moldova, un subiect care probabil nu va fi comunicat deschis în presă, pentru că negocierile abia demarează”, a declarat diplomata.

Ea a reamintit că activele Lukoil de la Aeroportul Internațional Chișinău – inclusiv depozitele și stațiile de alimentare – se află în prezent sub sechestre și sancțiuni internaționale. În urma unei decizii a Comisiei pentru Situații Excepționale a Guvernului, aceste active ar urma să fie tranzacționate și ar putea deveni obiect al negocierilor cu partea americană.

În acest context, Cojocaru a făcut referire la compromisul recent dintre Lukoil și fondul de investiții american The Carlyle Group, care ar fi primit undă verde pentru a achiziționa activele Lukoil din mai multe țări, inclusiv din Republica Moldova, România și Bulgaria.

„Cred că miza este una pur economică. Aveam nevoie de această vizită la Chișinău pentru a ne spune ofurile, iar ele sunt destul de multe”, a subliniat diplomata.

Totodată, Corina Cojocaru a atras atenția asupra faptului că, în ultimii doi ani, iar mai ales în ultimul an, relațiile moldo-americane au cunoscut o stagnare vizibilă. Potrivit acesteia, Republica Moldova a ieșit parțial din prim-planul agendei bilaterale, fiind inclusă într-o categorie mai largă de state cu vizibilitate redusă în raport cu Washingtonul.

Terminalul petrolier de la aeroport a fost preluat de stat de Lukoil, care l-a deținut din anul 2025. Motivul invocat a neonorarea unor presupuse obligații investiționale asumate de către gigantul rus.