Furtună perfectă de creștere a prețurilor. Moldovenii se împrumută mai mult decât economisesc

În prezent se atestă o majorare a prețurilor la produsele alimentare, produsele petroliere și energie pe plan internațional or, Republica Moldova nu este ocolită de acest lucru. Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță a explicat în emisiunea săptămânală că prețurile în Republica Moldova cresc în mare parte ca urmare a majorării consumului populației.

”După o înghețare a economiei în anul 2020, în prezent ne confruntăm cu o creștere puternică a consumului, care duce la creșterea prețurilor. Un exemplu este că importurile au crescut de la începutul anului cu 1,2 miliarde USD, iar până la sfârșitul anului majorarea va fi de 1,5 miliarde USD față de anul trecut și sunt condiționare de majorarea prețurilor la resursele energetice. Al doilea lucru care a dus la majorarea consumului este creșterea împrumuturilor de consum. Lunar moldovenii se împrumută de la bănci cu 1,5 miliarde de lei. Toți acești bani merg pe piața de consum. În anul curent consumul populației pur și simplu a explodat. Doar vânzările oficiale vor crește cu 35 miliarde de lei. Iar banii se reflectă în importuri și creșterea prețurilor.”, a opinat Ioniță.

TVA-ul crește ca pe drojdii

Un detaliu care arată că moldovenii consumă mai mult este TVA-ul, care a generat încasări la buget mai mari cu 4,5 miliarde de lei comparativ cu anul trecut.

Referindu-se la creditele de consum, economistul susține că majorarea acestora crește pe fundalul ratei mici. ”În Republica Moldova niciodată nu a fost o rată așa de joasă la creditele de consum. Până în anul 2020 aveau o dobândă mai mare față de cele imobiliare, iar anul acesta dobânda la împrumuturile de consum este mult mai mică față de cele imobiliare.

Din totalul împrumuturilor acordate, 950 mil. de lei sunt credite de consum, aproape 500 mil. de lei pentru achiziția imobilelor și de 50 mil. de lei împrumuturi pentru afaceri. Evident, creditele luate sunt aruncate pe piața de consum, ceea ce și duce la scumpirea produselor, dar și a imobilelor, care doar de la începutul anului s-au majorat cu 20%.

Tradițional, până în anul 2016 economiile nete ale populației erau pozitive. Oamenii depozitau mai mulți bani în bănci decât se împrumutau. În anii 2017, 2018 și 2019, populația s-a împrumutat cu 2,5 miliarde de lei, mai mult față de cât au economist după care avem anul 2020 când s-au redus împrumuturile pe fundalul pandemiei. Iar în 2021 când economiile nete sunt negative.

Consumul în ascensiune majorează prețurile

Republica Moldova nu produce nimic or, importurile satisfac cererea consumatorilor. Dacă anul trecut importurile în vara au totalizat 5,4 miliarde USD anul acesta avem deja recordul absolut. Deja suntem la 6,3 miliarde USD și cred că în viitorul apropiat ne apropiem de 7 miliarde USD.

Pe fundalul creșterii consumului, inflația deja se apropie de 5%, însă nu avem inflația la prețurile reglementate. Este vorba de energia electrică și gazele naturale, care evident vor împinge și mai sus inflația.

Pentru a descuraja consumul populației BNM majorează rata de bază. Deja a treia oară consecutiv în acest an. Însă, în prezent, prin politica valutară avem aplanarea majorării prețurilor.

#consum #preturi #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.