Furtună perfectă de creștere a prețurilor. Moldovenii se împrumută mai mult decât economisesc

În prezent se atestă o majorare a prețurilor la produsele alimentare, produsele petroliere și energie pe plan internațional or, Republica Moldova nu este ocolită de acest lucru. Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță a explicat în emisiunea săptămânală că prețurile în Republica Moldova cresc în mare parte ca urmare a majorării consumului populației.

”După o înghețare a economiei în anul 2020, în prezent ne confruntăm cu o creștere puternică a consumului, care duce la creșterea prețurilor. Un exemplu este că importurile au crescut de la începutul anului cu 1,2 miliarde USD, iar până la sfârșitul anului majorarea va fi de 1,5 miliarde USD față de anul trecut și sunt condiționare de majorarea prețurilor la resursele energetice. Al doilea lucru care a dus la majorarea consumului este creșterea împrumuturilor de consum. Lunar moldovenii se împrumută de la bănci cu 1,5 miliarde de lei. Toți acești bani merg pe piața de consum. În anul curent consumul populației pur și simplu a explodat. Doar vânzările oficiale vor crește cu 35 miliarde de lei. Iar banii se reflectă în importuri și creșterea prețurilor.”, a opinat Ioniță.

TVA-ul crește ca pe drojdii

Un detaliu care arată că moldovenii consumă mai mult este TVA-ul, care a generat încasări la buget mai mari cu 4,5 miliarde de lei comparativ cu anul trecut.

Referindu-se la creditele de consum, economistul susține că majorarea acestora crește pe fundalul ratei mici. ”În Republica Moldova niciodată nu a fost o rată așa de joasă la creditele de consum. Până în anul 2020 aveau o dobândă mai mare față de cele imobiliare, iar anul acesta dobânda la împrumuturile de consum este mult mai mică față de cele imobiliare.

Din totalul împrumuturilor acordate, 950 mil. de lei sunt credite de consum, aproape 500 mil. de lei pentru achiziția imobilelor și de 50 mil. de lei împrumuturi pentru afaceri. Evident, creditele luate sunt aruncate pe piața de consum, ceea ce și duce la scumpirea produselor, dar și a imobilelor, care doar de la începutul anului s-au majorat cu 20%.

Tradițional, până în anul 2016 economiile nete ale populației erau pozitive. Oamenii depozitau mai mulți bani în bănci decât se împrumutau. În anii 2017, 2018 și 2019, populația s-a împrumutat cu 2,5 miliarde de lei, mai mult față de cât au economist după care avem anul 2020 când s-au redus împrumuturile pe fundalul pandemiei. Iar în 2021 când economiile nete sunt negative.

Consumul în ascensiune majorează prețurile

Republica Moldova nu produce nimic or, importurile satisfac cererea consumatorilor. Dacă anul trecut importurile în vara au totalizat 5,4 miliarde USD anul acesta avem deja recordul absolut. Deja suntem la 6,3 miliarde USD și cred că în viitorul apropiat ne apropiem de 7 miliarde USD.

Pe fundalul creșterii consumului, inflația deja se apropie de 5%, însă nu avem inflația la prețurile reglementate. Este vorba de energia electrică și gazele naturale, care evident vor împinge și mai sus inflația.

Pentru a descuraja consumul populației BNM majorează rata de bază. Deja a treia oară consecutiv în acest an. Însă, în prezent, prin politica valutară avem aplanarea majorării prețurilor.

#consum #preturi #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.