Furtună perfectă de creștere a prețurilor. Moldovenii se împrumută mai mult decât economisesc

În prezent se atestă o majorare a prețurilor la produsele alimentare, produsele petroliere și energie pe plan internațional or, Republica Moldova nu este ocolită de acest lucru. Economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță a explicat în emisiunea săptămânală că prețurile în Republica Moldova cresc în mare parte ca urmare a majorării consumului populației.

”După o înghețare a economiei în anul 2020, în prezent ne confruntăm cu o creștere puternică a consumului, care duce la creșterea prețurilor. Un exemplu este că importurile au crescut de la începutul anului cu 1,2 miliarde USD, iar până la sfârșitul anului majorarea va fi de 1,5 miliarde USD față de anul trecut și sunt condiționare de majorarea prețurilor la resursele energetice. Al doilea lucru care a dus la majorarea consumului este creșterea împrumuturilor de consum. Lunar moldovenii se împrumută de la bănci cu 1,5 miliarde de lei. Toți acești bani merg pe piața de consum. În anul curent consumul populației pur și simplu a explodat. Doar vânzările oficiale vor crește cu 35 miliarde de lei. Iar banii se reflectă în importuri și creșterea prețurilor.”, a opinat Ioniță.

TVA-ul crește ca pe drojdii

Un detaliu care arată că moldovenii consumă mai mult este TVA-ul, care a generat încasări la buget mai mari cu 4,5 miliarde de lei comparativ cu anul trecut.

Referindu-se la creditele de consum, economistul susține că majorarea acestora crește pe fundalul ratei mici. ”În Republica Moldova niciodată nu a fost o rată așa de joasă la creditele de consum. Până în anul 2020 aveau o dobândă mai mare față de cele imobiliare, iar anul acesta dobânda la împrumuturile de consum este mult mai mică față de cele imobiliare.

Din totalul împrumuturilor acordate, 950 mil. de lei sunt credite de consum, aproape 500 mil. de lei pentru achiziția imobilelor și de 50 mil. de lei împrumuturi pentru afaceri. Evident, creditele luate sunt aruncate pe piața de consum, ceea ce și duce la scumpirea produselor, dar și a imobilelor, care doar de la începutul anului s-au majorat cu 20%.

Tradițional, până în anul 2016 economiile nete ale populației erau pozitive. Oamenii depozitau mai mulți bani în bănci decât se împrumutau. În anii 2017, 2018 și 2019, populația s-a împrumutat cu 2,5 miliarde de lei, mai mult față de cât au economist după care avem anul 2020 când s-au redus împrumuturile pe fundalul pandemiei. Iar în 2021 când economiile nete sunt negative.

Consumul în ascensiune majorează prețurile

Republica Moldova nu produce nimic or, importurile satisfac cererea consumatorilor. Dacă anul trecut importurile în vara au totalizat 5,4 miliarde USD anul acesta avem deja recordul absolut. Deja suntem la 6,3 miliarde USD și cred că în viitorul apropiat ne apropiem de 7 miliarde USD.

Pe fundalul creșterii consumului, inflația deja se apropie de 5%, însă nu avem inflația la prețurile reglementate. Este vorba de energia electrică și gazele naturale, care evident vor împinge și mai sus inflația.

Pentru a descuraja consumul populației BNM majorează rata de bază. Deja a treia oară consecutiv în acest an. Însă, în prezent, prin politica valutară avem aplanarea majorării prețurilor.

#consum #preturi #scumpiri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în sezonul agricol 2025–2026 au intrat într-o zonă de echilibru cantitativ, însă scăderea prețurilor și problemele de calitate limitează câștigurile fermierilor și traderilor. Concluzia apare în analiza economistului Iurie Rija, care a examinat evoluția livrărilor externe în perioada iulie–noiembrie 2025 .

Potrivit datelor, în primele cinci luni ale sezonului au fost exportate 583,2 mii tone de grâu, un volum cu 18% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut. Chiar și așa, nivelul rămâne sub recordurile din anii favorabili: 703,5 mii tone în 2023 și 894,5 mii tone în 2021, ceea ce arată că sectorul nu a revenit încă la capacitatea maximă de export.

Diferența majoră vine din preț. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost exportat la un preț mediu de 3,55 lei/kg, cu 2% mai mic decât în sezonul precedent și cu 14% sub nivelul din 2021, considerat reperul pre-război. Economistul explică această evoluție prin presiunea pieței internaționale, dar și prin probleme de calitate, în special la indicatorii tehnologici ai grâului.

În termeni valorici, exporturile de grâu au adus încasări de aproximativ 2,07 miliarde lei în perioada iulie–noiembrie 2025. Suma este în creștere cu 16% față de 2024, datorită volumelor mai mari, dar rămâne mult sub nivelul din 2021, când exporturile de grâu generau aproape 3,7 miliarde lei.

Structura piețelor de desfacere s-a modificat semnificativ. Italia a devenit principala destinație pentru grâul moldovenesc, cu 254 mii tone exportate, adică 44% din total, la un preț mediu de 3,59 lei/kg, peste media generală. România a coborât pe locul doi, cu 104,8 mii tone, urmată de Grecia, cu 91,8 mii tone. Cele mai bune prețuri au fost obținute pe piața din Liban, unde grâul moldovenesc s-a vândut, în medie, cu 4,08 lei/kg.

Pe partea de companii, „RUSAGRO-PRIM” SRL rămâne lider detașat al exporturilor, cu 123,2 mii tone (21% din total), urmată de „AGRO-NOVA PRIM” SRL și „OROM-IMEXPO” SRL. Primele trei companii au realizat aproape jumătate din exporturile naționale de grâu.

În concluzie, analiza lui Iurie Rija arată că Republica Moldova exportă grâu în volume rezonabile, dar pierde la capitolul valoare adăugată. Oferta ridicată din bazinul Mării Negre, concurența regională și calitatea inegală a producției continuă să apese pe prețuri, ceea ce face ca revenirea la performanțele financiare din anii de vârf să rămână, cel puțin deocamdată, improbabilă .

#Grîu #export #Italia #Moldova