Gaură de miliarde de lei la buget! Statul mizează pe banii străinilor

Republica Moldova are în vedere să obțină împrumuturi externe în valoare totală de 9,15 miliarde de lei (aproximativ 483,8 milioane de dolari) în anul 2024, potrivit proiectului de lege privind bugetul de stat pentru anul 2024.

Conform informațiilor Ministerul Finanțelor, planurile de finanțare includ o serie de împrumuturi de la instituții internaționale, cu scopul de a susține diversificatele nevoi bugetare ale țării.

În primul rând, Republica Moldova urmărește să primească a patra tranșă a împrumutului de la Fondul Monetar Internațional (FMI), în valoare de 2,6 miliarde de lei (aproximativ 136,84 milioane de dolari). În paralel, țara intenționează să acceseze prima tranșă a unui nou program susținut de Mecanismul de Finanțare și Susținere a Rezilienței și Sustenabilității pe Termen Lung (RFS) – un împrumut în cuantum de 1,85 miliarde de lei (echivalentul a 98 milioane de dolari).

De asemenea, Republica Moldova va primi sprijin macrofinanciar în valoare de 1,8 miliarde de lei (aproximativ 95 milioane de euro) din partea Comisiei Europene. Alte surse de finanțare includ un împrumut de 757,2 milioane de lei (aproximativ 40 de milioane de euro) de la Banca Mondială prin Programul de Dezvoltare cu DPO, un împrumut de 1,24 miliarde de lei (aproximativ 60 de milioane de euro) de la Agenția Franceză de Dezvoltare, și un împrumut de 523,8 milioane de lei (aproximativ 25,16 milioane de euro) de la Banca Europeană de Investiții în cadrul proiectului de achiziție de locomotive și restructurare a infrastructurii feroviare.

În plus, Republica Moldova va accesa un împrumut suplimentar de 204,6 milioane de lei (aproximativ 9,83 milioane de euro) de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, consolidând astfel resursele necesare pentru proiecte cheie și dezvoltarea economică sustenabilă a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#defic #miliarde #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul recunoaște negru pe alb, într-un document oficial, că datoria publică a Republicii Moldova este extrem de vulnerabilă la șocuri valutare și la dobânzi, iar un singur scenariu negativ poate arunca indicatorii peste limitele „de siguranță” asumate public

Potrivit Programului „Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2026–2028)”, care va fi aprobat în ședința de guvernului, peste 62% din datoria de stat este denominată în valută, iar mai mult de jumătate din întreg portofoliul este expus la euro și dolar. Ministerul Finanțelor admite că o depreciere severă a leului ar lovi direct în buget, majorând automat datoria exprimată în lei și costurile de deservire, fără nicio decizie politică suplimentară.

Un alt detaliu alarmant este că aproape o treime din datoria totală ajunge la scadență într-un singur an, iar la datoria internă situația este mult mai gravă, peste 70% trebuie refinanțată anual. Asta înseamnă că statul trăiește permanent „din rostogolire”, dependent de bunăvoința pieței și de apetitul investitorilor pentru titluri pe termen scurt.

Documentul mai arată că 56,8% din datoria statului are dobândă variabilă, iar 59% din datorie va fi refixată la dobânzi noi în decurs de un an. Cu alte cuvinte, orice creștere a ratelor pe piață se transferă aproape instantaneu în cheltuieli bugetare mai mari – exact într-o perioadă cu deficite de peste 5% din PIB.

Ministerul Finanțelor mai recunoaște o dependență critică faptului că 90% din datoria externă este deținută de creditori multilaterali, iar finanțarea bugetului se bazează masiv pe împrumuturi de la UE, FMI și băncile internaționale. Fără acest sprijin extern, documentul avertizează explicit că apare riscul insuficienței surselor pentru acoperirea cheltuielilor deja angajate.

În privința datoriei interne, aproape 99% din finanțarea internă va veni din emisiuni de valori mobiliare de stat, într-o piață unde sectorul bancar rămâne principalul cumpărător. Ministerul admite că, capacitatea pieței interne de a absorbi volume tot mai mari de VMS este limitată, iar orice șoc economic poate bloca finanțarea deficitului.

Concluzia implicită a documentului este că datoria este „sustenabilă” doar atâta timp cât nu se întâmplă nimic rău, nici depreciere valutară majoră, nici dobânzi mai mari, nici retragerea sprijinului extern. În caz contrar, chiar Ministerul Finanțelor avertizează că indicatorii pot scăpa rapid de sub control, împingând datoria mult peste limitele asumate public.