Gaură de miliarde de lei la buget! Statul mizează pe banii străinilor

Republica Moldova are în vedere să obțină împrumuturi externe în valoare totală de 9,15 miliarde de lei (aproximativ 483,8 milioane de dolari) în anul 2024, potrivit proiectului de lege privind bugetul de stat pentru anul 2024.

Conform informațiilor Ministerul Finanțelor, planurile de finanțare includ o serie de împrumuturi de la instituții internaționale, cu scopul de a susține diversificatele nevoi bugetare ale țării.

În primul rând, Republica Moldova urmărește să primească a patra tranșă a împrumutului de la Fondul Monetar Internațional (FMI), în valoare de 2,6 miliarde de lei (aproximativ 136,84 milioane de dolari). În paralel, țara intenționează să acceseze prima tranșă a unui nou program susținut de Mecanismul de Finanțare și Susținere a Rezilienței și Sustenabilității pe Termen Lung (RFS) – un împrumut în cuantum de 1,85 miliarde de lei (echivalentul a 98 milioane de dolari).

De asemenea, Republica Moldova va primi sprijin macrofinanciar în valoare de 1,8 miliarde de lei (aproximativ 95 milioane de euro) din partea Comisiei Europene. Alte surse de finanțare includ un împrumut de 757,2 milioane de lei (aproximativ 40 de milioane de euro) de la Banca Mondială prin Programul de Dezvoltare cu DPO, un împrumut de 1,24 miliarde de lei (aproximativ 60 de milioane de euro) de la Agenția Franceză de Dezvoltare, și un împrumut de 523,8 milioane de lei (aproximativ 25,16 milioane de euro) de la Banca Europeană de Investiții în cadrul proiectului de achiziție de locomotive și restructurare a infrastructurii feroviare.

În plus, Republica Moldova va accesa un împrumut suplimentar de 204,6 milioane de lei (aproximativ 9,83 milioane de euro) de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, consolidând astfel resursele necesare pentru proiecte cheie și dezvoltarea economică sustenabilă a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#defic #miliarde #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.