Gaură de miliarde de lei la buget! Statul mizează pe banii străinilor

Republica Moldova are în vedere să obțină împrumuturi externe în valoare totală de 9,15 miliarde de lei (aproximativ 483,8 milioane de dolari) în anul 2024, potrivit proiectului de lege privind bugetul de stat pentru anul 2024.

Conform informațiilor Ministerul Finanțelor, planurile de finanțare includ o serie de împrumuturi de la instituții internaționale, cu scopul de a susține diversificatele nevoi bugetare ale țării.

În primul rând, Republica Moldova urmărește să primească a patra tranșă a împrumutului de la Fondul Monetar Internațional (FMI), în valoare de 2,6 miliarde de lei (aproximativ 136,84 milioane de dolari). În paralel, țara intenționează să acceseze prima tranșă a unui nou program susținut de Mecanismul de Finanțare și Susținere a Rezilienței și Sustenabilității pe Termen Lung (RFS) – un împrumut în cuantum de 1,85 miliarde de lei (echivalentul a 98 milioane de dolari).

De asemenea, Republica Moldova va primi sprijin macrofinanciar în valoare de 1,8 miliarde de lei (aproximativ 95 milioane de euro) din partea Comisiei Europene. Alte surse de finanțare includ un împrumut de 757,2 milioane de lei (aproximativ 40 de milioane de euro) de la Banca Mondială prin Programul de Dezvoltare cu DPO, un împrumut de 1,24 miliarde de lei (aproximativ 60 de milioane de euro) de la Agenția Franceză de Dezvoltare, și un împrumut de 523,8 milioane de lei (aproximativ 25,16 milioane de euro) de la Banca Europeană de Investiții în cadrul proiectului de achiziție de locomotive și restructurare a infrastructurii feroviare.

În plus, Republica Moldova va accesa un împrumut suplimentar de 204,6 milioane de lei (aproximativ 9,83 milioane de euro) de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, consolidând astfel resursele necesare pentru proiecte cheie și dezvoltarea economică sustenabilă a țării.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#defic #miliarde #buget

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețurile alimentelor din Uniunea Europeană au crescut în medie cu 2,8% în 2025 față de anul precedent, însă evoluțiile diferă semnificativ de la o țară la alta, iar unele produse au înregistrat scumpiri de peste 10%, arată datele publicate de Eurostat.

România a încheiat anul cu cea mai mare inflație alimentară din UE, de 6,7%, de peste două ori mai ridicată decât media blocului comunitar. La polul opus se află Franța, unde alimentele s-au scumpit cu doar 0,7%, în timp ce în Elveția prețurile au scăzut cu 1,1%. Dintre marile economii europene, Italia a înregistrat 2,5%, iar Germania și Spania câte 2,1%, în timp ce în Cipru prețurile au stagnat. În afara Uniunii, dar relevantă pentru comparație, Turcia se confruntă cu o inflație alimentară de 32,8%, într-un context de criză prelungită.

La nivel european, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat la ciocolată, cu un avans mediu de 17,8%, fructe congelate, cu 13%, și carne de vită și mânzat, cu 10%. Creșteri consistente au fost consemnate și la ouă, unt și lapte proaspăt integral, produse de bază care au pus presiune pe bugetele gospodăriilor. Pe de altă parte, după valurile de scumpiri din anii anteriori, uleiul de măsline s-a ieftinit puternic în 2025, cu aproape 23%, iar reduceri de preț au fost înregistrate și la zahăr, alte uleiuri și grăsimi, precum și la cartofi.

Pentru Republica Moldova, Eurostat nu furnizează date, însă potrivit Biroul Național de Statistică, inflația alimentară în 2025 a fost de circa 5,6% în ritm anual, adică de peste două ori mai mare decât media din UE. Astfel, scumpirea alimentelor în Moldova a fost semnificativ mai puternică decât în blocul comunitar, dar mai moderată comparativ cu România.