Gavrilița, ”la sfat” cu liderul separatist, Vadim Krasnoselski

Premierul Natalia Gavrilița a solicitat, marți liderului secesionist de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, informații despre livrarea de electricitate prin centrala de la Cuciurgan, în condițiile în care volumele de gaze livrate de Moldovagaz s-au redus, despre rezervele de cărbune existente.

Vadim Krasnoselski a dat asigurări că centrala de la Cuciurgan va îndeplini toate obligațiile contractuale pentru furnizarea în continuare a energiei electrice pentru partea dreaptă a Nistrului.

Totodată, au fost discutate scenarii de alternativă pentru gospodăriile casnice și agenții economici privind aprovizionarea cu gaze, dar și despre posibilitatea achiziționării de păcură sau alte tipuri de combustibil.

În altă ordine de idei, Natalia Gavrilița și Vadim Krasnoselski au trecut în revistă subiectele actuale de dialog și au subliniat importanța întâlnirii în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană.

Pretinsul ministru de externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev, a spus după întrevederea de luni a reprezentanților politici în cadrul Biroului OSCE din Chișinău că autoritățile moldovenești, în loc să discute despre criza transportului, situația priviind interdicția mașinilor cu numere transnistrene în traficul internațional, a solicitat Transnistriei să adreseze Rusiei în problema gazului.

Republica Moldova nu a reușit să semneze un contract de livrarea a gazelor cu Gazprom. Precedentul a fost prelungit până la 1 noiembrie. Săptămâna trecută autoritățile au instituit stare de alertă în sectorul energetic și au dispus eliberarea păcurei din rezerva de stat.

Una din problemele invocate de Gazprom în semnarea contractului este datoria la gaz a regiunii din stânga Nistrului, care în prezent se ridică la 7,4 miliarde USD.

Moldovagaz a contractat pentru octombrie curent de la gigantul rusesc, Gazprom, 54 de milioane de metri cubi de gaze naturale, ceea ce constituie 67% din cele 80 de milioane de metri cubi necesare pentru consumatorii de pe malul drept al Nistrului.

În prezent, Republica Moldova plătește 790 USD/mia de metri cubi de gaz. Or, Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Autoritățile moldovene insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

#separatist #gaz #contract

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În lipsa unui orizont clar de încheiere a războiului din Ucraina, Uniunea Europeană a început să elaboreze în regim de urgență un nou plan de finanțare pentru guvernul de la Kiev, destinat acoperirii unui deficit bugetar estimat la 19 miliarde de dolari în anul 2025, relatează Financial Times.

Potrivit surselor apropiate discuțiilor, Comisia Europeană analizează mai multe opțiuni, inclusiv acordarea de ajutoare militare sub formă de granturi extrabugetare, dar și majorarea contribuției europene la un mecanism G7 de 50 de miliarde de dolari bazat pe viitoarele venituri obținute din activele valutare rusești înghețate.

EU pushes to fill Ukraine’s $19bn budget gap next year https://t.co/m7YP9rWFV1

— Financial Times (@FT) July 8, 2025

„Mulți sperau că în 2024 va fi atins un acord de încetare a focului care să reducă povara bugetară a Ucrainei, dar acum e clar că avem o gaură financiară serioasă”, a declarat un oficial european implicat în negocieri. Potrivit FMI, în cazul în care războiul ar fi luat sfârșit în acest an, nevoile bugetare ale Ucrainei ar fi putut fi acoperite până la mijlocul lui 2026. Însă, în prezent, nici Kievul și nici Bruxelles-ul nu mai iau în calcul acest scenariu optimist.

Îngrijorările sunt amplificate și de incertitudinile privind continuitatea sprijinului american. În acest context, UE își propune să asigure resursele necesare Ucrainei înainte de venirea iernii. Una dintre ideile discutate ar fi acordarea de granturi militare bilaterale, contabilizate separat de bugetul UE, dar recunoscute ca cheltuieli naționale de apărare – un gest care ar contribui la obiectivul NATO de a atinge 5% din PIB pentru apărare.

Totodată, oficialii europeni analizează și posibilitatea de a valorifica mai eficient profiturile generate de activele rusești înghețate. Printre opțiuni se numără fie accelerarea acordării de împrumuturi garantate cu veniturile viitoare din aceste fonduri, fie plasarea acestora în instrumente financiare mai riscante, cu randamente mai mari.

La sfârșitul săptămânii, la Roma urmează să aibă loc o conferință dedicată reconstrucției Ucrainei, însă liderii europeni admit că, pe termen scurt, problema acută rămâne bugetul.