Gavriliţa: Neutralitatea trebuie apărată. În condiţii de noi ameninţări ar trebui să investim în capacităţile noastre

Neutralitatea trebuie apărată. Cetăţenii noştri susţin pe larg această neutralitate, dar aceasta nu înseamnă că în condiţii noi de securitate, în condiţii de noi ameninţări şi provocări noi nu ar trebui să investim în capacităţile noastre, a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița la Moldova 1.

Potrivit ei, Moldova a venit cu solicitări la partenerii externi inclusiv pentru această asistenţă non-letală, întărirea capacităţilor la frontieră, ale IGSU, şi evident că discutăm cu ţările europene despre alte tipuri de asistenţă.

Bugetul Armatei Naţionale s-a majorat cu circa 130 de milioane de lei după rectificarea bugetului. Respectiv finanţarea constituie în prezent circa 1% din cheltuielile bugetare.

Premierul a mai spus, în cadrul emisiunii, că Uniunea Europeană are noi instrumente de finanţare pentru domeniul apărării.

„Republica Moldova va beneficia inclusiv de asistenţă externă pentru îmbunătăţirea comunicării, protocoalelor, serviciilor medicale, de asistenţă non-letală, ce ţine mai mult de organizarea armatei”, a punctat Gavrilița, care a precizat că deocamdată nu a fost luată nicio decizie pentru achiziția armamentului

#armata #gavrilita #asistenta

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.