Gavrilița și-a pus în cap Promo-LEX-ul: Regretăm declarațiile premierei de reluare a importului de fier vechi

Asociația Promo-LEX regretă declarația Prim-Ministrei Natalia Gavrilița privind presupusul interes al Republicii Moldova în reluarea importului de fier vechi pentru uzina metalurgică din Râbnița în condițiile evitării abordării problemelor și a cazurilor grave de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, se arată în declarația Promo-Lex.

Ne arătăm îngrijorați de faptul că în pofida insistenței și a numeroaselor noastre atenționări și demersuri, autoritățile constituționale ale Republicii Moldova continuă să nu sesizeze instituțiile europene și partenerii țării, în aceiași măsură în care se fac demersurile pentru garantarea activității economice a unor instituții din stânga Nistrului”, se mai spune în mesajul asociației.

Asociația Promo-LEX susține că aspectele ce vizează promovarea și respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană trebuie să devină fundamentul oricărui tip de negocieri, implicit a procesului politic de reglementare a ecuației transnistrene.

Reiterăm importanța consultării și implicării în acest proces complex a reprezentanților societății civile, mai ales a organizațiilor care monitorizează situația respectării drepturilor omului în teritoriu din stânga Nistrului și apără victimele abuzurilor”, se arată în decalarație.

Asociația solicită Prim-Ministrului, precum și noului Viceprim-ministru pentru Reintegrare, eforturi consistente și consecvente îndreptate spre rezolvarea eficientă și reală a problemelor și fenomenelor de încălcare ale drepturilor omului în regiunea transnistreană.

Ieri, 26 ianuarie, după ședința Guvernului premierul Natalia Gavrilița a declarat că: „am acționat conform interesului național, care prevede protejarea pieței Republicii Moldova și crearea de oportunități în dreapta Nistrului”, după ce a fost întrebată de reluarea importului de fier vechi în Republica Moldova.

#fier vechi #import #Promo-Lex

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.