Gavrilița și-a pus în cap Promo-LEX-ul: Regretăm declarațiile premierei de reluare a importului de fier vechi

Asociația Promo-LEX regretă declarația Prim-Ministrei Natalia Gavrilița privind presupusul interes al Republicii Moldova în reluarea importului de fier vechi pentru uzina metalurgică din Râbnița în condițiile evitării abordării problemelor și a cazurilor grave de încălcare a drepturilor omului în regiunea transnistreană, se arată în declarația Promo-Lex.

Ne arătăm îngrijorați de faptul că în pofida insistenței și a numeroaselor noastre atenționări și demersuri, autoritățile constituționale ale Republicii Moldova continuă să nu sesizeze instituțiile europene și partenerii țării, în aceiași măsură în care se fac demersurile pentru garantarea activității economice a unor instituții din stânga Nistrului”, se mai spune în mesajul asociației.

Asociația Promo-LEX susține că aspectele ce vizează promovarea și respectarea drepturilor omului în regiunea transnistreană trebuie să devină fundamentul oricărui tip de negocieri, implicit a procesului politic de reglementare a ecuației transnistrene.

Reiterăm importanța consultării și implicării în acest proces complex a reprezentanților societății civile, mai ales a organizațiilor care monitorizează situația respectării drepturilor omului în teritoriu din stânga Nistrului și apără victimele abuzurilor”, se arată în decalarație.

Asociația solicită Prim-Ministrului, precum și noului Viceprim-ministru pentru Reintegrare, eforturi consistente și consecvente îndreptate spre rezolvarea eficientă și reală a problemelor și fenomenelor de încălcare ale drepturilor omului în regiunea transnistreană.

Ieri, 26 ianuarie, după ședința Guvernului premierul Natalia Gavrilița a declarat că: „am acționat conform interesului național, care prevede protejarea pieței Republicii Moldova și crearea de oportunități în dreapta Nistrului”, după ce a fost întrebată de reluarea importului de fier vechi în Republica Moldova.

#fier vechi #import #Promo-Lex

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat a Republicii Moldova a ajuns la 142,6 miliarde de lei la sfârșitul lunii martie 2026, în creștere cu 9,8 miliarde de lei față de finalul anului 2025, arată datele publicate de Ministerul Finanțelor .

Datele indică faptul că nivelul datoriei se menține la circa 36–37% din PIB, însă structura acesteia scoate în evidență mai multe vulnerabilități. Datoria externă continuă să domine, cu o pondere de peste 60%, ceea ce expune bugetul la fluctuațiile valutare și la condițiile de pe piețele internaționale .

Ponderea împrumuturilor cu rată variabilă a ajuns la 58,4% din total, foarte aproape de plafonul maxim stabilit de autorități, iar în cazul datoriei externe acestea au depășit deja împrumuturile cu rată fixă, ceea ce face costurile mai sensibile la eventuale majorări de dobânzi .

Presiunea refinanțării rămâne ridicată, peste 33% din datorie urmând să ajungă la scadență în decurs de un an, ceea ce obligă statul să se împrumute constant pentru rostogolirea obligațiilor . De altfel, doar în luna martie finanțarea netă a fost pozitivă, de aproximativ 3,75 miliarde de lei, semn al unui ritm susținut de împrumuturi .

Pe partea de structură valutară, peste 60% din datorie este denominată în valută străină, ceea ce amplifică riscurile în cazul deprecierii leului. În același timp, ratingurile internaționale ale Republicii Moldova rămân stabile, ceea ce indică o percepție încă favorabilă a creditorilor externi.