Gavrilița vrea mai mult comerț cu CSI. Doar 15% dintre exporturi ajung într-acolo

Premiera Natalia Gavrilița, care a participat în regim de teleconferință la Consiliului șefilor de stat ai Comunității Statelor Independent a vorbit despre consolidarea legăturilor comerciale dintre statele membre.

”Suntem interesați în consolidarea și dezvoltarea în continuare a legăturilor comerciale în cadrul CSI pe principii de egalitate și în condiții reciproc avantajoase. Piețele țărilor din Comunitatea Statelor Independente sunt bine cunoscute producătorilor și exportatorilor moldoveni. Suntem gata să furnizăm produse agricole competitive și de înaltă calitate, dar și produse industriale. Sunt sigură că țările noastre au un mare potențial pentru dezvoltarea relațiilor bilaterale, care nu a fost pe deplin valorificat până acum. În opinia mea, una dintre sarcinile CSI este de a realiza acest potențial al cooperării comerciale și economice cât mai plenar”, a punctat Gavrilița.

Potrivit ei, faptul că Republica Moldova are un regim de liber schimb cu Uniunea Europeană nu este un obstacol. Dimpotrivă: credem că acest lucru face ca țara noastră să devină mai atractivă pentru partenerii din CSI, inclusiv în ceea ce privește deschiderea de întreprinderi mixte, creșterea investițiilor și implementarea proiectelor reciproc avantajoase care vizează diferite piețe. Suntem încrezători că viitorul constă în deschiderea pentru integrare, conjugarea zonelor de liber schimb, în eliminarea barierelor și impedimentelor în calea circulației mărfurilor, serviciilor și oamenilor, în cooperarea deschisă și reciproc avantajoasă, care sporește bunăstarea cetățenilor și a țărilor noastre.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în opt luni ale anului Republica Moldova a exportat mărfuri și produse în CSI în sumă de 282,4 mil. de lei, iar cota în total livrări este de 15,6%. Pentru comparație, în UE volumul total al exporturilor a totalizat 1,1 miliarde USD cu o cotă de 62,6%.

#CSI #comert #export

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.