Gazele ieftine vândute de Rusia europenilor sunt un mit ademenitor şi periculos

Unii argumentează că Europa va fi forţată să-şi reia relaţiile cu Rusia pentru că are nevoie de gazele ruseşti „ieftine“ pentru a-şi revitaliza economia şi stăvili dezindustrializarea.

Însă acesta este un mit, în egală măsură ademenitor şi periculos, bazat pe o neînţelegere fundamentală a modului în care a funcţionat piaţa de gaze europeană. Gazele ruseşti nu au fost niciodată ieftine, scrie Michael Stoppard, strateg-şef pe gaze în cadrul S&P Global Commodity Insights, într-o opinie publicată de Financial Times.

Cu siguranţă, Rusia se bucură de o abundenţă de gaze low-cost care teoretic pot fi livrate ieftin către Europa. Însă Rusia nu şi-a vândut niciodată gazele ieftin, ci doar competitiv, în opinia lui Michael Stoppard.

Din anii ’70 până în anii 2000, Uniunea Sovietică şi mai apoi Rusia au stabilit preţul gazelor ca procent din preţurile produselor petroliere. Dacă preţurile acestora erau ridicate, preţul gazelor se mişca în sus, iar Moscova avea de câştigat. Dacă preţurile petrolului erau scăzute, preţurile gazelor scădeau, dar vânzările puteau fi în continuare realizate peste costuri.

Către sfârşitul anilor ’90, lucrurile au început să se schimbe. Europa a vrut o piaţă pentru gaze. Acest lucru a însemnat o trecere de la raportarea artificială la petrol la setarea unui preţ pentru gaze la huburi şi burse. Speranţa era că în acest fel preţurile vor scădea. La început, ruşii s-au opus ferm.

Însă sub presiunea reglementărilor europene din domeniul concurenţei, contractele au fost treptat ajustate pentru a include preţurile de referinţă. Însă acest lucru nu a însemnat că gazele ruseşti s-au vândut ieftin. S-au vândut pe o bază similară cu cea a tuturor celorlalte gaze, scrie strategul de la S&P.

Reacţia Rusiei la pierderea pieţelor sale tradiţionale din vest este de a căuta o extindere a vânzărilor către est. Negocieri bilaterale au loc între Rusia şi China cu privire la un gazoduct uriaş. Problema este preţul. Chinezii fac presiuni pentru un preţ mai mic.

Iar având în vedere că China are mai multe opţiuni alternative, iar Rusia nu are, Beijingul pare să aibă avantaj în negocieri. Drept rezultat, Rusia va ajunge să suporte costul pierderii pieţei europene.

Când vorbim de gaze ruseşti ieftine, China va fi cea care va beneficia pe viitor de ele. Europa nu s-a bucurat de un astfel de beneficiu, în opinia lui Michael Stoppard.
În Europa, Ungaria a plătit de aproape patru ori mai mult pentru importurile de gaze ruseşti în 2022 decât în 2021, iar în 2023 pierderile suferite de această ţară de pe urma gazelor ruseşti au fost colosale, de ordinul sutelor de milioane de euro, potrivit Daily News Hungary.

Pierderile financiare suferite de Ungaria de pe urma contractelor pentru gaze ruseşti au atins 564 miliarde de forinţi (1,43 miliarde de euro) în doar un an.

Preşedintele rus Vladimir Putin declarase în februarie 2022, înainte de invadarea Ucrainei, că Ungaria primeşte gaze ruseşti la 1/5 din preţul de pe piaţă. Mai târziu, s-a descoperit că exact opusul s-a întâmplat. Kremlinul chiar a adăugat 30% la preţul de pe piaţă în calcule.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#gaz #pret #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din Europa de Sud-Est cu afaceri și în Republica Moldova, a încheiat anul 2025 cu un profit net în scădere cu 27%, până la aproximativ 3 miliarde de lei românești, în timp ce veniturile au crescut ușor, cu 2%. În același timp, compania a realizat investiții la un nivel record, de aproape 7,8 miliarde de lei românești, direcționate în special către proiectele strategice din cadrul Strategiei 2030.

Potrivit companiei, scăderea profitului a fost determinată în principal de ajustări de depreciere legate de obligațiile de abandonare a unor active și de creșterea impozitării în segmentul de Explorare și Producție. Rezultatul din exploatare ajustat (CCA, fără elemente speciale) a scăzut cu 10%, până la circa 5,2 miliarde de lei româneltu. Cu toate acestea, contribuția totală la bugetul de stat, prin taxe și dividende, a rămas ridicată, la aproximativ 16 miliarde de lei românești.

Directorul general al OMV Petrom, Christina Verchere, a declarat că rezultatele arată reziliența modelului integrat de afaceri al companiei, într-un context de piață volatil. „2025 a fost un an important pentru implementarea Strategiei 2030, an în care am obținut rezultate tangibile pentru toate proiectele noastre strategice, susținute de investiții de aproximativ 7,8 miliarde lei. Într-o piață volatilă, rezultatele noastre au evidențiat reziliența modelului de afaceri integrat, performanța activităților din downstream compensând parțial impactul prețurilor mai mici ale țițeiului”, a afirmat aceasta.

Pe segmente de activitate, în Explorare și Producție, rezultatul operațional ajustat a scăzut cu 27%, pe fondul prețurilor și volumelor mai mici de țiței, iar producția totală s-a redus cu 4%, la 104,5 mii barili echivalent petrol pe zi. În Rafinare și Marketing, rezultatul operațional ajustat a rămas stabil, în timp ce marja de rafinare a crescut semnificativ, cu 35%. În segmentul Gaze și Energie, rezultatul operațional a fost apropiat de cel din anul precedent, iar vânzările de gaze naturale au crescut cu 12%, la cel mai ridicat nivel din ultimii ani.

OMV Petrom este unul dintre cei trei jucători care domină piața carburanților din Republica Moldova, având o cotă de aproape 20% la importul de benzină.