Gazele ieftine vândute de Rusia europenilor sunt un mit ademenitor şi periculos

Unii argumentează că Europa va fi forţată să-şi reia relaţiile cu Rusia pentru că are nevoie de gazele ruseşti „ieftine“ pentru a-şi revitaliza economia şi stăvili dezindustrializarea.

Însă acesta este un mit, în egală măsură ademenitor şi periculos, bazat pe o neînţelegere fundamentală a modului în care a funcţionat piaţa de gaze europeană. Gazele ruseşti nu au fost niciodată ieftine, scrie Michael Stoppard, strateg-şef pe gaze în cadrul S&P Global Commodity Insights, într-o opinie publicată de Financial Times.

Cu siguranţă, Rusia se bucură de o abundenţă de gaze low-cost care teoretic pot fi livrate ieftin către Europa. Însă Rusia nu şi-a vândut niciodată gazele ieftin, ci doar competitiv, în opinia lui Michael Stoppard.

Din anii ’70 până în anii 2000, Uniunea Sovietică şi mai apoi Rusia au stabilit preţul gazelor ca procent din preţurile produselor petroliere. Dacă preţurile acestora erau ridicate, preţul gazelor se mişca în sus, iar Moscova avea de câştigat. Dacă preţurile petrolului erau scăzute, preţurile gazelor scădeau, dar vânzările puteau fi în continuare realizate peste costuri.

Către sfârşitul anilor ’90, lucrurile au început să se schimbe. Europa a vrut o piaţă pentru gaze. Acest lucru a însemnat o trecere de la raportarea artificială la petrol la setarea unui preţ pentru gaze la huburi şi burse. Speranţa era că în acest fel preţurile vor scădea. La început, ruşii s-au opus ferm.

Însă sub presiunea reglementărilor europene din domeniul concurenţei, contractele au fost treptat ajustate pentru a include preţurile de referinţă. Însă acest lucru nu a însemnat că gazele ruseşti s-au vândut ieftin. S-au vândut pe o bază similară cu cea a tuturor celorlalte gaze, scrie strategul de la S&P.

Reacţia Rusiei la pierderea pieţelor sale tradiţionale din vest este de a căuta o extindere a vânzărilor către est. Negocieri bilaterale au loc între Rusia şi China cu privire la un gazoduct uriaş. Problema este preţul. Chinezii fac presiuni pentru un preţ mai mic.

Iar având în vedere că China are mai multe opţiuni alternative, iar Rusia nu are, Beijingul pare să aibă avantaj în negocieri. Drept rezultat, Rusia va ajunge să suporte costul pierderii pieţei europene.

Când vorbim de gaze ruseşti ieftine, China va fi cea care va beneficia pe viitor de ele. Europa nu s-a bucurat de un astfel de beneficiu, în opinia lui Michael Stoppard.
În Europa, Ungaria a plătit de aproape patru ori mai mult pentru importurile de gaze ruseşti în 2022 decât în 2021, iar în 2023 pierderile suferite de această ţară de pe urma gazelor ruseşti au fost colosale, de ordinul sutelor de milioane de euro, potrivit Daily News Hungary.

Pierderile financiare suferite de Ungaria de pe urma contractelor pentru gaze ruseşti au atins 564 miliarde de forinţi (1,43 miliarde de euro) în doar un an.

Preşedintele rus Vladimir Putin declarase în februarie 2022, înainte de invadarea Ucrainei, că Ungaria primeşte gaze ruseşti la 1/5 din preţul de pe piaţă. Mai târziu, s-a descoperit că exact opusul s-a întâmplat. Kremlinul chiar a adăugat 30% la preţul de pe piaţă în calcule.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#gaz #pret #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.