Gazprom, măciuca politică a Kremlinului. Câți bani va pierde Ucraina după lansarea Nord Stream

Ucraina va rata circa 1 miliard USD din tranzitul de gaze după lansarea conductei Nord Stream – 2, arată estimările FMI, citate de tass.ru.

Analiștii fondului susțin că timp de cinici ani Ucraina a încasat venituri de 2,5 miliarde USD. „În anul 2021 încasările din tranzitul de gaze vor fi cu 40% mai mici comparativ cu anii precedenți. Or, după darea în exploatare a conductei Nord Stream – 2 tranzitul de gaze s-ar putea reduce și mai mult, la 1,2 miliarde USD până la expirarea contractului de tranzit din anul 2024”.

În decembrie 2019, Moscova și Kievul au convenit să prelungească contractul de tranzit al gazelor rusești pe teritoriul ucrainean pentru perioada 2020-2024, cu posibilitatea prelungirii acordului cu încă 10 ani. În urma contractului pe cinci ani, Ucraina va primi peste 7 miliarde USD. Însă autoritățile ucrainene sunt sceptice că Rusia va prelungi contractul de tranzit după lansarea Nord Stream 2. Gazprom și-a confirmat în repetate rânduri disponibilitatea de a continua tranzitul de gaze pe teritoriul Ucrainei după 2024, cu condiția ca acesta să fie profitabil din punct de vedere economic, precum și cu condiția ca sistemul de transport al gazelor din Ucraina să fie în stare normală de funcționare.

Construcția Nord Stream 2 a fost finalizată complet pe 10 septembrie 2021 față de 2019 când a fost planificat. Construcția a fost amânată din cauza sancțiunilor SUA. Gazoductul este format din două conducte cu o capacitate totală de 55 de miliarde de metri cubi/anual. Conductele pornesc de la coasta Rusiei prin Marea Baltică ți ajung în Germania. Pentru a lansa gazoductul e necesar de a fi înregistrat ca operator independent de transport. Agenția Federală Germană de Rețea trebuie să publice proiectul de decizie până la 8 ianuarie 2022. Autoritatea nu poate interzice pomparea gazului, dar dacă aceasta începe înainte de primirea înregistrării, operatorul va fi amendat. Înregistrare este necesară pentru a respecta Directiva gazieră a UE.

#gazoduct #contract #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat lapte și produse lactate în valoare totală de 23,4 milioane de dolari în perioada ianuarie–noiembrie 2025, potrivit datelor Serviciul Vamal obținute de RUPOR.MD. Volumul total al importurilor de produse încadrate a fost de 26.717 tone.

Cea mai mare parte a importurilor de lapte ca materie primă a provenit din Ucraina, care a livrat 16.786 tone, în valoare de 12,14 milioane USD, echivalentul a 66,1% din totalul importurilor de lapte neconcentrat. Pe locul doi se situează România, cu 4.752 tone importate (3,59 milioane USD, 18,7%), urmată de Polonia – 2.273 tone (2,16 milioane USD, 8,9%) și Belarus – 1.499 tone (1,30 milioane USD, 5,9%).

În cazul smântânii cu conținut de grăsime de peste 10%, dependența de importuri este și mai accentuată. Ucraina domină acest segment cu 1.047 tone, în valoare de 2,96 milioane USD, ceea ce reprezintă 80,2% din total. Importuri semnificative au fost realizate și din Polonia (169,7 tone, 13%) și Germania (22 tone, 1,7%).

Datele vamale arată că Republica Moldova importă masiv și produse lactate procesate. Pentru categoria lapte și smântână neconcentrate cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori, importurile au ajuns la 26.737 tone, în valoare de 15,1 milioane USD, principalele surse fiind Ucraina (67,7%), România (17,8%) și Polonia (9,1%).

Totodată, la poziția lapte și smântână concentrate sau cu adaos de zahăr, importurile au totalizat 25.257 tone, cu o valoare de 7,83 milioane USD. Belarus rămâne principalul furnizor pe acest segment, cu 14.535 tone importate, reprezentând 68,6% din total, urmat de Germania (14,2%) și Polonia (9,8%).