Gazprom, măciuca politică a Kremlinului. Câți bani va pierde Ucraina după lansarea Nord Stream

Ucraina va rata circa 1 miliard USD din tranzitul de gaze după lansarea conductei Nord Stream – 2, arată estimările FMI, citate de tass.ru.

Analiștii fondului susțin că timp de cinici ani Ucraina a încasat venituri de 2,5 miliarde USD. „În anul 2021 încasările din tranzitul de gaze vor fi cu 40% mai mici comparativ cu anii precedenți. Or, după darea în exploatare a conductei Nord Stream – 2 tranzitul de gaze s-ar putea reduce și mai mult, la 1,2 miliarde USD până la expirarea contractului de tranzit din anul 2024”.

În decembrie 2019, Moscova și Kievul au convenit să prelungească contractul de tranzit al gazelor rusești pe teritoriul ucrainean pentru perioada 2020-2024, cu posibilitatea prelungirii acordului cu încă 10 ani. În urma contractului pe cinci ani, Ucraina va primi peste 7 miliarde USD. Însă autoritățile ucrainene sunt sceptice că Rusia va prelungi contractul de tranzit după lansarea Nord Stream 2. Gazprom și-a confirmat în repetate rânduri disponibilitatea de a continua tranzitul de gaze pe teritoriul Ucrainei după 2024, cu condiția ca acesta să fie profitabil din punct de vedere economic, precum și cu condiția ca sistemul de transport al gazelor din Ucraina să fie în stare normală de funcționare.

Construcția Nord Stream 2 a fost finalizată complet pe 10 septembrie 2021 față de 2019 când a fost planificat. Construcția a fost amânată din cauza sancțiunilor SUA. Gazoductul este format din două conducte cu o capacitate totală de 55 de miliarde de metri cubi/anual. Conductele pornesc de la coasta Rusiei prin Marea Baltică ți ajung în Germania. Pentru a lansa gazoductul e necesar de a fi înregistrat ca operator independent de transport. Agenția Federală Germană de Rețea trebuie să publice proiectul de decizie până la 8 ianuarie 2022. Autoritatea nu poate interzice pomparea gazului, dar dacă aceasta începe înainte de primirea înregistrării, operatorul va fi amendat. Înregistrare este necesară pentru a respecta Directiva gazieră a UE.

#gazoduct #contract #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.