Gazprom, Rosneft, Lukoil, perlele din energie ale Rusiei, dar şi cea mai mare bancă, pierd zeci de miliarde de dolari

Cu 17% se prăbuşesc acţiunile gigantului rus din energie Gazprom (simbol bursier GAZP), adică aproximativ 20 de miliarde de dolari s-au evaporat în doar câteva ore din capitalizare, ca o reacţie puternic negativă din partea investitorilor la recunoaşterea independenţei regiunilor Doneţk şi Lugansk de către administraţia de la Kremlin. Compania scade de la o valoare de piaţă de circa 80 mld. dolari în şedinţa de vineri la aproximativ 60 mld. Dolari, scrie Ziarul Financiar.

Astfel, având în vedere că deja unele state europene, printre care şi România, dar şi SUA au anunţat deja prima reacţie în acest caz, de condamnare cu fermitate a recunoaşterii de către Federaţia Rusă a “independeţei” autoproclamatelor republici separtatise, cel mai probabil vor urma sancţiuni economice din parte Vestului care vor lovi în companiile ruseşti.

Colosul Rosoneft pierde 6 miliarde de dolari din capitalizare într-o şedinţă cu prăbuşiri de 16% a preţului acţiunilor, Lukoil – cu prezenţa şi în România scade cu 10%, adică 6,7 miliarde de dolari, arată datele agregate de ZF de la Bursa din Moscova. Iar lista continuă cu cea mai mare bancă din Rusia – Sberbank care se prăbuşeşte cu 20% la 56 de miliarde de dolari capitalizare, dar şi alte companii.

Pe de altă parte indicele principal al burse, respectiv MOEX, a pierdut 10% în şedinţa de astăzi, la un moment declinul fiind de chiar 14%, cel mai abrupt de la criza financiară din 2008 încoace, notează The Telegraph.

Având în vedere că Wall Street a avut astăzi, 21 februarie 2022, zi liberă de la tranzacţionare pe fondul unei sărbători, cel mai probabil deschiderea de mâine va fi una pe roşu în contextul înrăutăţirii situaţiei din est. Şi cu siguranţă Bursa de la Bucureşti va prelua dinamica Wall Street.

#companii #actiuni #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat asupra provocărilor majore din sectorul energetic, subliniind necesitatea unor măsuri urgente pentru a evita o criză. În cadrul emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV, Parlicov a explicat că Moldova ar putea fi nevoită să crească importurile de energie din România și să interzică exporturile de energie regenerabilă pentru a asigura securitatea internă, în cazul în care regiunea stângă a Nistrului nu va mai primi gaz rusesc.

„Acum exportăm energie din surse regenerabile, inclusiv până în Croația. Însă, în contextul actual, trebuie să prioritizăm consumul intern. Activarea celulei de criză și a Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE) este inevitabilă, deoarece incertitudinile devin zilnice,” a declarat Parlicov.

El a evidențiat impactul negativ al atacurilor cu rachete asupra interconexiunilor energetice cu Ucraina, un aspect pe care l-a numit „un element major de securitate.” Ministrul a adăugat că, dacă situația o cere, este dispus să participe la discuții cu Gazprom.

„Am primit o invitație pentru astfel de discuții și consider că este o decizie corectă, având în vedere circumstanțele,” a precizat Parlicov.

Referindu-se la posibilitatea ca regiunea transnistreană să rămână fără gaz rusesc începând cu 1 ianuarie 2025, ministrul a declarat că situația este alarmantă.

„Acolo spiritele nu sunt deloc optimiste. Ei conștientizează că un astfel de scenariu răstoarnă tot ce s-a construit acolo până acum. De mult timp am avertizat că gazul gratuit nu este o soluție permanentă și că trebuie să crească treptat tarifele interne,” a explicat ministrul.

Parlicov a subliniat că o criză în regiunea transnistreană va afecta întreaga țară.

„În cazul în care regiunea intră în criză, toată țara va intra într-un regim de supraviețuire. Decizia de a continua sau nu livrările va fi luată de Rusia în ultimul moment, iar noi trebuie să fim pregătiți, inclusiv cu sprijin extern,” a spus el.

Ministrul a avertizat că Moldova trebuie să ia în considerare scenariul în care tranzitul de gaz prin Ucraina va fi oprit. „Trebuie să știm din timp dacă un astfel de scenariu va deveni realitate, pentru a ne organiza eficient și a ne coordona cu partenerii internaționali,” a concluzionat Victor Parlicov.