Gazprom, Rosneft, Lukoil, perlele din energie ale Rusiei, dar şi cea mai mare bancă, pierd zeci de miliarde de dolari

Cu 17% se prăbuşesc acţiunile gigantului rus din energie Gazprom (simbol bursier GAZP), adică aproximativ 20 de miliarde de dolari s-au evaporat în doar câteva ore din capitalizare, ca o reacţie puternic negativă din partea investitorilor la recunoaşterea independenţei regiunilor Doneţk şi Lugansk de către administraţia de la Kremlin. Compania scade de la o valoare de piaţă de circa 80 mld. dolari în şedinţa de vineri la aproximativ 60 mld. Dolari, scrie Ziarul Financiar.

Astfel, având în vedere că deja unele state europene, printre care şi România, dar şi SUA au anunţat deja prima reacţie în acest caz, de condamnare cu fermitate a recunoaşterii de către Federaţia Rusă a “independeţei” autoproclamatelor republici separtatise, cel mai probabil vor urma sancţiuni economice din parte Vestului care vor lovi în companiile ruseşti.

Colosul Rosoneft pierde 6 miliarde de dolari din capitalizare într-o şedinţă cu prăbuşiri de 16% a preţului acţiunilor, Lukoil – cu prezenţa şi în România scade cu 10%, adică 6,7 miliarde de dolari, arată datele agregate de ZF de la Bursa din Moscova. Iar lista continuă cu cea mai mare bancă din Rusia – Sberbank care se prăbuşeşte cu 20% la 56 de miliarde de dolari capitalizare, dar şi alte companii.

Pe de altă parte indicele principal al burse, respectiv MOEX, a pierdut 10% în şedinţa de astăzi, la un moment declinul fiind de chiar 14%, cel mai abrupt de la criza financiară din 2008 încoace, notează The Telegraph.

Având în vedere că Wall Street a avut astăzi, 21 februarie 2022, zi liberă de la tranzacţionare pe fondul unei sărbători, cel mai probabil deschiderea de mâine va fi una pe roşu în contextul înrăutăţirii situaţiei din est. Şi cu siguranţă Bursa de la Bucureşti va prelua dinamica Wall Street.

#companii #actiuni #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Maxim Brăila, cunoscut în trecut pentru declarațiile sale elogioase la adresa președintelui rus Vladimir Putin, a fost numit în funcția de consilier pentru soluționarea contestațiilor în cadrul Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC). Numirea sa a fost votată de 57 de deputați în cadrul ședinței plenare a Parlamentului.

Decizia a venit în urma unui concurs public organizat de Comisia economie, buget și finanțe, care l-a propus pentru un mandat de șapte ani, fără posibilitate de reînnoire. Brăila este licențiat în drept, magistru în științe economice și drept public, și urmează studii de doctorat la Universitatea de Studii Europene din Moldova. El a activat atât în sectorul public, cât și în cel privat, inclusiv în poziții de conducere.

Agenția pentru Soluționarea Contestațiilor este un organ colegial format din șapte consilieri, inclusiv directorul general, iar atribuțiile acesteia vizează examinarea contestațiilor în cadrul achizițiilor publice.

Maxim Brăila a apărut pentru prima dată în atenția opiniei publice în mai 2011, când, fiind elev în clasa a XII-a, s-a înscris în cursa electorală pentru Consiliul Municipal Chișinău, ca independent. A obținut puțin peste 200 de voturi, adică 0,06% din sufragii.

În acea campanie, Brăila declara că vrea să fie „un politician de tipul lui Vladimir Putin – un lider adevărat care se gândește la cetățeni”, subliniind totuși că nu susține regimul nedemocratic de la Moscova. Ulterior, a afirmat că a ales să nu se alinieze partidelor politice pentru a nu fi controlat de „mafioți și oligarhi”, potrivit unui material al Europei Libere.

Numirea sa într-o funcție-cheie într-o instituție cu rol esențial în integritatea proceselor de achiziții publice ridică semne de întrebare legate de evoluția ideologică a fostului candidat independent și de criteriile de integritate care au stat la baza selecției.