Gazul, principala sursă de șantaj. Cele mai mari importuri ale țării noastre provin din Federația Rusă

În ianuarie-martie 2022 importurile de mărfuri au însumat 2037,6 milioane dolari SUA, fiind în creștere cu 31,4% față de aceeași perioadă a anului 2021. La gel ca și în cazul exporturilor de mărfuri, majoritatea importurilor de mărfuri în ianuarie-martie 2022 continuă a fi realizate cu mijloacele de transport rutier.

Astfel, transportului rutier îi revine 74,5% din total importuri, fiind urmate de instalațiile fixe de transport (15,1%), transportul maritim (4,6%), transportul feroviar (3,7%), transportul aerian (1,5%), autopropulsie (0,5%) și expedieri poștale (0,1%).

Cele mai mari importuri provin din Federația Rusă căreia îi revin 21,9% din total importuri, din cauza majorării considerabile a valorii gazului natural importat, căruia i-au revenit 69,0% din importurile realizate din Federația Rusă.

Topul țărilor de unde Republica Moldova a importat mărfuri:

Rusia (21,9);
România (13,5%);
China (9,0%);
Germania (6,9%);
Turcia și Ucraina (câte 6,5%);
Italia (5,4%);
Polonia (3,3%);
Franța (2,9%);
Ungaria (2,5%);
Statele Unite ale Americii, Cehia, Spania și Belarus (câte 1,4%);
Bulgaria (1,3%);
India (1,2%);
Olanda și Austria (câte 1,0%);
Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (0,8%);
Coreea de Sud (0,7%).

Astfel, în primele trei luni ale anului importurile din Federația Rusă s-au majorat cu 2,3% din cauza creșterii valorii gazului natural importat de 4,4 ori.

Potrivit Biroului Național de Statistică, ponderi importante au deținut următoarele grupe de mărfuri: gaz și produse industriale obținute din gaz (15,6%); petrol, produse petroliere și produse înrudite (10,6%); mașini și aparate electrice și părți ale acestora (6,2%); vehicule rutiere (5,3%); fire, țesături, articole textile și produse conexe (3,9%), produse medicinale și farmaceutice (3,8%); mașini și aparate specializate pentru industriile specifice (3,2%); legume și fructe (2,7%); mașini și aparate industriale cu aplicații generale; părți și piese detașate ale acestor mașini (2,6%); îngrășăminte minerale sau chimice (2,4%).

#gaz natural #marfuri #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dolarul american, considerat mult timp coloana vertebrală a finanțelor globale, își pierde treptat dominanța. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional (FMI), ponderea dolarului în rezervele valutare globale a scăzut la puțin peste 56% la mijlocul anului 2025, cel mai scăzut nivel în ultimele decenii, după ce la începutul secolului depășea 70%.

Experții Best Brokers subliniază că această scădere nu înseamnă că dolarul se prăbușește, ci reflectă o diversificare tot mai accentuată a rezervelor băncilor centrale. În ultimele decenii, băncile au adăugat euro, yen, aur și alte monede pentru a-și diminua riscurile, pe fondul tensiunilor geopolitice și a sancțiunilor americane care au demonstrat cât de mult poate fi folosit dolarul ca instrument politic și economic.

În paralel, alte monede și-au consolidat poziția: euro a crescut de la 18% la peste 21%, iar lira sterlină a ajuns la 4,8% din rezervele globale. Monedele netradiționale, inclusiv yuanul chinezesc, dolarul canadian și australian, au ajuns la o pondere de 22,5% în 2025, dublu față de 2000, semnalând o tendință clară de diversificare.

Factorii principali care au influențat scăderea dolarului includ criza financiară globală din 2008, pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și retorica de dedolarizare promovată de unele țări emergente. Experții Bitfinex și Noelle Acheson, autoarea cărții „Crypto Is Macro Now”, susțin că investitorii și băncile centrale devin mai precauți și caută alternative mai stabile pentru rezervele lor.

Deși dolarul își menține poziția dominantă, analistii avertizează că această scădere discretă, dar constantă, poate marca începutul unei reconfigurări a sistemului financiar global.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#dominatie #banci centrale #euro #dolar