Generația 2004 – pierdută! Doar 4 din 10 tineri mai sunt în Moldova

În 2004, în Republica Moldova s-au născut 38.000 de copii. Astăzi, la 21 de ani distanță, doar 14.600 dintre ei mai sunt în țară. Cifrele nu reflectă doar un fenomen demografic, ci un eșec sistemic al statului de a oferi tinerilor motive reale să rămână și să-și construiască un viitor acasă, avertizează economistul Veaceslav Ioniță, într-o analiză publicată pe blogul său.

„Nu este doar o statistică rece – este o radiografie dureroasă a eșecului nostru colectiv. Statul investește zeci de mii de euro în educația fiecărui copil, iar apoi îl pierde definitiv”, subliniază Ioniță.

Potrivit analizei, peste 60% dintre copiii născuți în 2004 au părăsit Moldova până la vârsta de 22 de ani. Fenomenul nu este natural, ci structural, accelerat de lipsa de oportunități și de o administrație publică ineficientă.

La vârsta de 6 ani, 35.400 din cei 38.000 erau încă în țară. La liceu (2020), mai rămâneau doar 27.100 – o treime deja dispăruseră. La 22 de ani (2026), vor rămâne doar 17.800. Iar la 26 de ani (2031), vor fi în țară doar 14.600 – mai puțin de 40%.

Statul cheltuie peste 30.000 euro pentru educația unui tânăr până la 22 ani. În cazul generației 2004, înseamnă 750 de milioane de euro investiți într-o generație care a plecat în proporție de peste 60%.

„Fiecare tânăr plecat înseamnă 25–30 de ani de contribuții fiscale pierdute. Cu o medie anuală de 4.000 euro, Moldova pierde între 100.000 și 120.000 euro per individ. Multiplicați cu zeci de mii de tineri – și veți înțelege dimensiunea colapsului economic”, afirmă Ioniță.

Ioniță susține că este criză de forță de muncă calificată – sectoare precum sănătatea, educația și IT-ul sunt profund afectate, dar există și o presiune pe sistemul de pensii – mai puțini contribuabili, mai mulți beneficiari.

Soluțiile propuse de Ioniță vizează stimulentele pentru revenire: burse, credite pentru locuințe, scutiri fiscale. Educație conectată la piața muncii – competențe aplicabile în țară. Reformă administrativă profundă – digitalizare, meritocrație, eficiență. Contract social cu tinerii – nu doar să li se ceară să rămână, ci să li se ofere un viitor demn și predictibil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tineri #criză #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Autoritățile bulgare au anunțat un plan de urgență pentru menținerea aprovizionării cu produse petroliere, după ce Statele Unite au impus sancțiuni companiei ruse „Lukoil”, principalul furnizor de țiței al Bulgariei, scrie Reuters.

„Lukoil” administrează cea mai mare rafinărie din țară, situată la Burgas, cu o capacitate de 190.000 de barili pe zi, și deține o rețea de peste 200 de stații PECO, depozite și terminale petroliere.

„Este o situație extrem de importantă, în care, împreună cu părțile interesate și partenerii noștri europeni, vom putea elabora un plan comun de acțiune la nivel european pentru gestionarea acestei crize”, a declarat ministrul Energiei, Jecho Stankov, după o reuniune de urgență cu toate instituțiile relevante.

La rândul său, ministrul Justiției, Gheorghi Gheorghiev, a confirmat că rafinăria din Burgas și mai multe filiale ale „Lukoil” se încadrează în criteriile sancțiunilor americane, însă guvernul este în contact permanent cu autoritățile SUA pentru a garanta continuarea activității rafinăriei și evitarea întreruperilor de pe piața internă.

Parlamentul Bulgariei a adoptat recent o modificare legislativă care impune ca orice vânzare de active ale „Lukoil” din Bulgaria să primească aprobarea prealabilă a guvernului și a serviciilor de informații.

Potrivit agenției Reuters, Ministerul de Interne și serviciile de securitate au implementat măsuri suplimentare de protecție și supraveghere la rafinăria din Burgas, pentru a asigura continuitatea producției și siguranța instalațiilor.