Generații de vinificatori de la Constantin Mimi până la Adrian Trofim. Au produs vin de calitate la Bulboaca 130 de ni

Istoria „Castelului Mimi” a fost zidită de două familii, începând de la Constantin Mimi, care a creat primul chateau și una dintre cele mai vestite podgorii din Basarabia, până la familia Trofim, care a renăscut vinăria din Bulboaca, transformând castelul în una dintre principalele atracții turistice și unul din cei mai performanți producători de vinuri din Republica Moldova.

Constantin Mimi, proaspăt absolvent al Școlii Superioare de Agronomie din Monpellier (Franța), decide să construiască o veritabilă vinărie franceză aflându-se în „luna de miere” în renumita regiune franceză Bordeaux.

După ce în 1890 plantează primul butuc de vie pe moșia sa, rămas până în prezent, în 1893 începe construcția vinăriei de la Bulboaca. În premieră pentru Basarabia, utilizând o serie de inovații pentru acel timp, cum ar fi betonul armat, chiar dacă încă nu era inventat aparatul de sudat, capetele de oțel fiind „legate” unul de celălalt.

Fiind construit în pantă, a fost proiectat un sistem de transportare strugurilor din vița de vie, în beciurile unde erau butoaiele. Pivnița castelului era impresionantă pe atunci, cu o capacitate de 300 de mii de litri de vin. Constantin Mimi a fost și primul vinificator care a adus în Basarabia butași de soiuri franceze, oferind astfel vinului de aici o calitate recunoscută în rază de mii de kilometri. Tot el a fost și ultimul Guvernator al Basarabiei, între timp activând și în calitate de Guvernator al Băncii Naționale a României.

CEO „Castel Mimi”, Adrian Trofim, spune că „suntem a cincea generație de la Constantin Mimi, un om care și-a dedicat cu pasiune viața țării, viei și vinului. Ne-am născut, am crescut și lucrăm în această locație plină de istorie. Este un loc de suflet pentru bunei, părinți, pentru noi și copiii noștri. Aici am făcut primii pași, din care cauză și am decis să renaștem întreaga istorie de la Constantin Mimi până la “Castel Mimi”.

Vinăria din Bulboaca a activat circa 130 de ani, oprind complet producția de vinuri doar de două ori, în timpul primului și al doilea războaie mondiale. În 1998 acest producător de vinuri a fost procurat de familia Trofim. În toți anii care au urmat „Castel Mimi” a devenit unul dintre cei mai importanți producători și exportatori de vinuri din Moldova, fiind într-un continuu proces de modernizare.

În același timp, „Castel Mimi” a devenit o importantă componentă a patrimoniului național, fiind una dintre cele mai mari investiții vinicole din istoria țării și una dintre cele mai vizitate atracții turistice din țară, cu un flux de peste 30 de mii de turiști pe an din zeci de țări.

#Castel Mimi #vinificatori #vin #calitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.