Generații de vinificatori de la Constantin Mimi până la Adrian Trofim. Au produs vin de calitate la Bulboaca 130 de ni

Istoria „Castelului Mimi” a fost zidită de două familii, începând de la Constantin Mimi, care a creat primul chateau și una dintre cele mai vestite podgorii din Basarabia, până la familia Trofim, care a renăscut vinăria din Bulboaca, transformând castelul în una dintre principalele atracții turistice și unul din cei mai performanți producători de vinuri din Republica Moldova.

Constantin Mimi, proaspăt absolvent al Școlii Superioare de Agronomie din Monpellier (Franța), decide să construiască o veritabilă vinărie franceză aflându-se în „luna de miere” în renumita regiune franceză Bordeaux.

După ce în 1890 plantează primul butuc de vie pe moșia sa, rămas până în prezent, în 1893 începe construcția vinăriei de la Bulboaca. În premieră pentru Basarabia, utilizând o serie de inovații pentru acel timp, cum ar fi betonul armat, chiar dacă încă nu era inventat aparatul de sudat, capetele de oțel fiind „legate” unul de celălalt.

Fiind construit în pantă, a fost proiectat un sistem de transportare strugurilor din vița de vie, în beciurile unde erau butoaiele. Pivnița castelului era impresionantă pe atunci, cu o capacitate de 300 de mii de litri de vin. Constantin Mimi a fost și primul vinificator care a adus în Basarabia butași de soiuri franceze, oferind astfel vinului de aici o calitate recunoscută în rază de mii de kilometri. Tot el a fost și ultimul Guvernator al Basarabiei, între timp activând și în calitate de Guvernator al Băncii Naționale a României.

CEO „Castel Mimi”, Adrian Trofim, spune că „suntem a cincea generație de la Constantin Mimi, un om care și-a dedicat cu pasiune viața țării, viei și vinului. Ne-am născut, am crescut și lucrăm în această locație plină de istorie. Este un loc de suflet pentru bunei, părinți, pentru noi și copiii noștri. Aici am făcut primii pași, din care cauză și am decis să renaștem întreaga istorie de la Constantin Mimi până la “Castel Mimi”.

Vinăria din Bulboaca a activat circa 130 de ani, oprind complet producția de vinuri doar de două ori, în timpul primului și al doilea războaie mondiale. În 1998 acest producător de vinuri a fost procurat de familia Trofim. În toți anii care au urmat „Castel Mimi” a devenit unul dintre cei mai importanți producători și exportatori de vinuri din Moldova, fiind într-un continuu proces de modernizare.

În același timp, „Castel Mimi” a devenit o importantă componentă a patrimoniului național, fiind una dintre cele mai mari investiții vinicole din istoria țării și una dintre cele mai vizitate atracții turistice din țară, cu un flux de peste 30 de mii de turiști pe an din zeci de țări.

#Castel Mimi #vinificatori #vin #calitate

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.