Geopolitica lovește piața petrolului: sancțiuni, inflație și posibile excese de ofertă în 2025

Prețurile petrolului s-au stabilizat după o creștere de trei zile și au rămas sub influența speculațiilor privind sancțiuni mai dure asupra exporturilor de petrol din Rusia și Iran. Participanții la piață au inclus deja în prețuri comentariile recente din SUA, care indică posibilitatea unor restricții suplimentare. În centrul atenției acum este raportul lunar al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), care urmează să fie publicat.

Cotațiile Brent se situează ușor sub 74 de dolari pe baril, după o creștere de peste 3% în ultimele trei sesiuni, în timp ce West Texas Intermediate se menține peste 70 de dolari pe baril. Secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, a declarat că prețurile reduse ale petrolului exercită presiuni suplimentare asupra economiei Rusiei. În același timp, un candidat al fostului președinte Donald Trump pentru funcția de consilier pentru securitate națională a afirmat că viitoarea administrație va impune „presiune maximă” asupra Iranului.

În ultimele două luni, petrolul a fost tranzacționat într-un interval restrâns, sub influența șocurilor geopolitice și a prognozelor privind o scădere a cererii globale în 2025, inclusiv în China. Aceasta, combinată cu o creștere a ofertei, ar putea duce la un excedent semnificativ de petrol anul viitor.

Pe termen scurt, sprijinul pentru prețurile petrolului a venit și din publicarea datelor privind inflația în SUA, care au întărit convingerea pieței că Rezerva Federală va continua ciclul de reducere a ratelor dobânzilor.

„Discuțiile despre sancțiuni mai dure oferă un anumit sprijin prețurilor,” a declarat Warren Patterson, șeful strategiei pentru piețele de mărfuri la ING Groep. „Deși am observat o oarecare forță a prețurilor în ultimele zile, piața rămâne într-un interval destul de restrâns. Această dinamică nu este surprinzătoare, având în vedere așteptările pentru un echilibru confortabil al pieței petrolului până în 2025.”

Datele recente din SUA au arătat o scădere semnificativă a stocurilor din Cushing, Oklahoma, dar și o producție națională care a atins un nou record.

În China, pe 12 decembrie se încheie Conferința Centrală pentru Muncă Economică. Dacă autoritățile chineze vor indica o țintă de creștere economică pentru 2025 similară cu cea din 2024 (5% creștere a PIB-ului), experții Bloomberg Economics consideră că aceasta ar putea semnala o intensificare a măsurilor de stimulare economică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#geopolitica #cotații #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.