Germania activează planul de urgenţă pentru a garanta aprovizionarea cu gaz. Ce presupune prima etapă

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, anunță că Germania a activat prima fază a planului de urgenţă destinat garantării aprovizionării cu gaze naturale. Decizia a fost luată în contextul în care există ameninţarea opririi livrărilor ruseşti.

Potrivit lui Robert Habeck, prima dintre cele trei etape ale planului de urgenţă presupune înfiinţarea unei echipe de criză în cadrul Ministerului Economiei care va monitoriza cu atenţie situaţia aprovizionării cu gaze. Robert Habeck a precizat că a luat această măsură după ce autorităţile de la Moscova au indicat că vor adopta o lege care va impune plata în ruble pentru livrările de gaze naturale.

Ministrul german al Economiei a subliniat că pentru moment aprovizionarea cu gaze este asigurată. „Cu toate acestea, trebuie să ne creştem măsurile prevenite şi să fim pregătiţi pentru o escaladare din partea Rusiei”.

Rusia va accepta doar ruble pentru livrările de gaz

Principalele companii de utilităţi din Germania au avertizat în ultimele zile că nu pot exclude posibilitatea apariţiei unor întreruperi în livrări după ce preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat săptămâna trecută că Rusia nu va accepta plăţi pentru gaze în valută, inclusiv dolari şi euro, şi că va percepe doar ruble pentru livrările de hidrocarburi către ţările „neprietenoase”, între care figurează toate statele membre ale Uniunii Europene, SUA şi Marea Britanie.

Decizia Moscovei a stârnit îngrijorare în Occident, unde mai multe ţări au anunţat că nu sunt dispuse să cumpere gaze şi petrol dacă plata trebuie făcută în ruble ruseşti. Grupul G7, al principalelor state industrializate, a respins cererea Rusiei ca gazul exportat să îi fie plătit în ruble, a declarat luni ministrul german al Economiei. Vorbind după o reuniune online a miniştrilor Energiei ai statelor G7, pe care a prezidat-o, Habeck a precizat că aceştia au convenit că cererea de plată în ruble constituie „o încălcare unilaterală şi clară a contractelor existente”.

#plan de urgenta #gaz natural #aprovizionare #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața creditării a înregistrat o încetinire în luna octombrie 2025, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Volumul total al creditelor noi acordate a constituit 7,04 miliarde lei, în scădere cu 2,7% față de luna precedentă. Cele mai solicitate împrumuturi rămân cele în moneda națională, care au reprezentat 71,1% din total, însumând 5,0 miliarde lei, însă și acestea s-au redus cu 3,6% față de septembrie.

Din perspectiva termenelor, creditele acordate pe 2–5 ani au dominat structura portofoliului, având o pondere de 53,7%, iar împrumuturile pentru persoanele juridice cu aceste maturități au reprezentat 32,7% din totalul creditelor noi.

Rata medie nominală la creditele în lei a continuat să se ajusteze în jos, diminuându-se cu 0,13 puncte procentuale până la 9,22%, în timp ce dobânzile la creditele în valută s-au majorat ușor, cu 0,10 p.p., ajungând la 5,26%.

În luna raportată, persoanele fizice au contractat împrumuturi în volum de 2,43 miliarde lei, în scădere cu 2,2% față de septembrie. Din acest total, 61,6% au fost credite de consum. Majoritatea acestor împrumuturi — 1,34 miliarde lei — au fost acordate în lei, cu maturități între 2 și 5 ani.

Creditele imobiliare au deținut 37,9% din totalul creditelor contractate de populație și au fost accesate preponderent în moneda națională. Rata medie la creditele de consum în lei a coborât ușor la 11,02% (–0,05 p.p.), iar cea pentru creditele imobiliare a scăzut la 8,17% (–0,04 p.p.).

Persoanele juridice au contractat în octombrie credite în valoare totală de 4,48 miliarde lei, cu 3,9% mai puține față de luna precedentă. Societățile comerciale nefinanciare au reprezentat principala categorie de clienți corporativi, cu o pondere de 94,1% în totalul creditelor noi acordate companiilor, echivalentul a 59,9% din totalul creditelor noi la nivelul întregii economii.

Rata medie la creditele pentru companii în moneda națională a scăzut semnificativ, cu 0,29 p.p., până la 8,46%, în timp ce rata aferentă creditelor în valută a crescut la 5,26%, marcând o ajustare pozitivă de 0,10 p.p.