Germania ar putea transforma Nord Stream II într-o conexiune pentru un terminal de gaze lichefiate pe coasta baltică

Ministerul german al Economiei ia în calcul transformarea unei părţi din controversatul gazoduct Nord Stream II într-o conexiune pentru un terminal de gaze lichefiate pe coasta baltică, potrivit publicaţiei „Der Spiegel”, relatează agenţia EFE.

Nord Stream II a fost construit pentru a transporta gaze din Rusia în Germania, prin Marea Baltică, şi, deşi a fost finalizat, nu a intrat în funcţiune din cauza invaziei ruse în Ucraina.

Planul ministerului, potrivit „Der Spiegel”, este exproprierea părţii din gazoduct care se află în Germania şi separarea acesteia de restul sistemului.

Conductele care merg de pe uscat la mare ar putea fi conectate la un terminal mobil de gaze lichefiate.

Gazoductul este legat la un sistem de distribuţie care poate transporta gaze până în sudul Germaniei. Tehnic, operaţiunea este considerată realizabilă, dar există o serie de probleme juridice care vor trebui rezolvate, scrie Agerpres.

Compania rusă de stat Gazprom, care face parte din consorţiul ce trebuia să administreze gazoductul, ar putea refuza operaţiunea.

O serie de directori ai companiei se aşteaptă chiar ca acest gazoduct să poată intra în funcţiune în doi sau trei ani după ce se va termina războiul şi relaţiile dintre Rusia şi Germania se vor normaliza, mai scrie EFE.

O teamă care, potrivit „Der Spiegel”, există la Berlin este ca această măsură să nu genereze reacţii în Rusia sub forma, de exemplu, a exproprierii companiilor germane.

Ministerul a refuzat să confirme sau să dezmintă planurile şi un purtător de cuvânt s-a limitat doar la a spune că se caută posibilităţi pentru construirea unor terminale pentru gaze lichefiate şi că utilizarea infrastructurii deja existente poate fi o alternativă.

Construcţia Nord Stream II a generat puternice tensiuni între Germania şi SUA, precum şi între Germania o serie de ţări din Europa Orientală.

Deja construcţia Nord Stream I, alt gazoduct, care se află în funcţiune, generase critici deoarece contribuia la creşterea dependenţei energetice a Germaniei faţă de Rusia şi, în plus, afecta gazoductele ce trec prin Polonia şi Ucraina

În prezent, una dintre priorităţile Guvernului german este reducerea radicală a dependenţei energetice de Rusia, subliniază EFE.

#gaz lichefiat #gazoduct #nord stream 2 #Germania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.