Cea mai mare ţară a Europei şi principalul motor de creştere al acesteia a devenit cea mai mare frână pentru economia continentului, scrie The Wall Street Journal, citat de Ziarul Financiar.
Iar în centrul slăbiciunii Germaniei se află depedenţa ridicată a acesteia de sectorul manufacturier, un model pe care multe guverne occidentale încearcă acum să-l copieze cu strategii industriale menite să protejeze sau să creeze campioni naţionali în sectorul corporate.
În crizele economice trecute, Germania s-a putut baza pe fabricile sale pentru a o scoate din recesiune prin prisma poftei nesăţioase a lumii pentru produse fabricate local. Însă această capacitate nu mai există din cauza unei combinaţii de probleme pe termen scurt şi de ordin structural.
O scumpire dramatică a energiei anul trecut a crescut costurile de producţie, iar cu inflaţia şi dobânzile urcând în forţă la nivel mondial, consumatorii străini îşi restrâng cererea.
O altă sursă de slăbiciune a fost China, o piaţă majoră pentru companiile germane. Prinsă în lockdown-uri în mare parte a anului trecut şi suferind o revenire sub aşteptări de la redeschidere, China nu a mai oferit Germaniei un sprijin la fel de puternic ca în trecut.
Germania a fost singura membră a G20 în afară de Rusia care a înregistrat o scădere a PIB-ului în primele trei luni ale acestui an faţă de 2022. Slăbiciunea Germaniei a fost unul dintre factorii care au împins zona euro în recesiune la începutul anului.
Producţia industrială germană a consemnat un declin neaşteptat în luna mai, aruncând o umbră de îndoială asupra redresării celei mai mari economii europene de pe urma recesiunii recente, notează Bloomberg. Producţia a scăzut cu 0,2% în aprilie, economiştii anticipând o stagnare. Raportul sugerează că declinul sectorului manufacturier german s-ar putea prelungi, continuând să apese asupra creşterii după ce a împins deja economia în recesiune. „Datele pe primele două luni ale trimestrului al doilea nu elimină riscul unui nou declin al economiei germane“, avertizează Carsten Brzeski, economist la ING. „Ar fi pentru prima dată din 2008 când economia se contractă timp de mai mult de două trimestre consecutive“.
Până acum, comenzile acumulate în timpul blocajului lanţurilor de aprovizionare mondiale au susţinut producţia fabricilor germane, însă acest factor se diminuează, generând semne de întrebare dacă actualele niveluri ale activităţii vor putea fi susţinute.
O creştere a comenzilor pentru maşini şi alte vehicule a dat un impuls producătorilor germani în mai, însă analiştii avertizează că sectorul rămâne sub presiune din cauza încetinirii cererii interne şi globale, relatează Financial Times.
Christian Fuertjes, economist la HSBC, arată că această creştere surprinzătoare din mai a reprezentat doar o formă de normalizare de pe un nivel excepţional de scăzut. Situaţia la nivel de cerere pentru sectorul industrial german rămâne dificilă, susţine acesta.
Claus Vistesen, economist la Pantheon Macroeconomics, se aşteaptă la o scădere de 1,5-2% a comenzilor noi în trimestrul doi faţă de primul trimestru.
Mateusz Urban, economist la Oxford Economics, anticipează că producţia industrială a Germaniei va continua să scadă până în primul trimestru al anului viitor.
Situaţia în deteriorare a industriei germane se datorează şi unor provocări structurale profunde cu care se confruntă ţara, potrivit The Wall Street Journal. Printre acestea se numără o reorientare costisitoare către surse de energie regenerabilă, schimbări ale lanţurilor globale de aprovizionare şi o penurie de muncitori calificaţi.
Un sondaj realizat în rândul a 400 de IMM-uri germane în primăvară a găsit că 16% dintre acestea îşi mută deja în mod activ părţi din producţie şi joburi peste graniţe, iar încă 30% analizează o astfel de mişcare.
Economiştii trag de asemenea semnalul de alarmă cu privire la eşecul Germaniei în a atrage investiţii de business, relatează Financial Times.
Capacitatea Germaniei de a atrage investiţii a suferit un declin „alarmant“ anul trecut, când investiţii de peste 135 miliarde de euro au fost realizate peste graniţă în timp ce doar 10,5 miliarde de euro au intrat pe plan local, relevă Institutul Economic German.
Taxele corporate ridicate, birocraţia excesivă şi infrastructura precară sunt menţionate drept motive pentru declinul respectiv. În plus, condiţiile de investiţii din Germania s-au deteriorat din nou din cauza preţurilor ridicate ale energiei şi penuriei în creştere de muncitori calificaţi, precizează Christian Rusche, economist la GEI.
Institutul ifo se aşteaptă ca economia germană să se contracte cu 0,4% în acest an, faţă de o creştere de 0,6% în zona euro, dar crede că activitatea se va redresa către finalul anului. Multe depind de cât de rezistentă va fi cererea mondială pentru exporturile germane în faţa scumpirii creditului şi de evoluţia economiei chineze.
