Germania zguduie green deal-ul Bruxellesului și îi cere să oprească interdicția mașinilor pe benzină și motorină

Cancelarul german Friedrich Merz solicită Comisiei Europene să slăbească interdicția privind vânzarea mașinilor noi cu motoare pe combustie internă (benzină și motorină) după anul 2035 – una dintre cele mai importante politici ale Pactului Verde European. Liderul german avertizează că industria auto a țării, aflată deja sub presiune, riscă să fie grav afectată dacă regulile nu sunt relaxate.

Decizia UE, care prevede eliminarea treptată a automobilelor cu motoare termice și înlocuirea lor cu vehicule electrice sau pe hidrogen, urmărește reducerea cererii de combustibili fosili. Potrivit estimărilor S&P Global Energy CERA, cererea de benzină în Europa ar urma să scadă de la 2,4 milioane barili/zi în 2025 la 915.000 barili/zi în 2050, iar cererea de motorină ar putea înregistra un declin de 60% în aceeași perioadă.

Cu toate acestea, critici ai politicii susțin că măsura pune o povară disproporționată asupra producătorilor europeni, deja sub presiunea competiției cu industria auto chineză și a costurilor în creștere.

După luni de opoziție, Merz a anunțat că formațiunea sa – CDU – a obținut sprijinul social-democraților (SPD) în demersul de a promova reformarea interdicției. Într-o intervenție la televiziunea DRM News, el a confirmat că îi va trimite o scrisoare Ursulei von der Leyen, cerând oficial revizuirea deciziei.

Cancelarul susține că obiectivele climatice ale UE trebuie atinse „într-un mod neutru din punct de vedere tehnologic” și că producătorilor ar trebui să li se permită să continue producția de hibride și după 2035.

„Aceasta este o decizie crucială pentru viitorul Europei ca centru al industriei auto”, a declarat Merz.

Vicecancelarul și ministrul finanțelor, social-democratul Lars Klingbeil, a confirmat sprijinul politic, subliniind necesitatea flexibilității: „Viitorul este electric, dar trebuie să fim deschiși și altor tehnologii”.

Lipsa de claritate politică a determinat producătorii auto europeni să reducă ritmul investițiilor în producția de vehicule electrice. În Marea Britanie, presiunea publică a dus deja la amânarea termenelor privind interzicerea motoarelor pe combustie, iar schimbările politice din SUA, sub președintele Donald Trump, au afectat prognozele globale ale cererii de petrol.

Analiza S&P Global Mobility indică faptul că un scenariu de relaxare este deja luat în calcul drept „variantă de bază”, anticipând că UE ar putea modifica regulile la revizuirea oficială din 10 decembrie.

Grupul „Transport & Environment”, o organizație europeană pentru energie curată, avertizează că orice relaxare va afecta atractivitatea Europei pentru investiții. Deja, europenii au anunțat investiții în vehicule electrice de doar 70 miliarde euro, comparativ cu 97 miliarde euro în America de Nord.

În prezent, potrivit Asociației Europene a Producătorilor Auto, mașinile electrice reprezintă 16,4% din piața europeană, hibridele 34,6%, iar hibridele plug-in 9,1%. Producătorii sunt reticenți să accelereze producția în absența certitudinii politice.

„Orice slăbire a țintelor va reduce și mai mult atractivitatea Europei ca destinație de investiții”, a avertizat organizația.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Germania #restrictii #auto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.