Giganţii se prăbuşesc pe bursă unul după altul! Acţiunile Amazon coboară cu 13%

Acţiunile gigantului american din e-commerce Amazon scădeau cu 13% în şedinţa after-hours de ieri de pe Wall Street, după ce compania a oferit o serie slabă de estimări pentru actualul trimestru şi nu a reuşit să se încadreze în aşteptările pieţei privind veniturile, conform CNBC.

Grupul a avut vânzări de 127,1 miliarde de dolari, în contextul în care analiştii furnizorului de date Refinitiv se aşteptau, în medie, la 127,46 miliarde. Divizia Amazon Web Services a înregistrat venituri de 20,5 miliarde de dolari, faţă de 21,1 miliarde cât estimau analiştii StreetAccount, în timp ce veniturile diviziei de publicitate au ajuns la 9,55 miliarde, uşor peste estimări, scrie ZF.

Amazon a anunţat că se aşteaptă ca veniturile din T4/2022 să fie cuprinse între 140 şi 148 de miliarde de dolari, reprezentând o creştere de la an la an de 2% până la 8%. Analiştii anticipau ca vânzările să atingă 155,15 miliarde.

Compania încearcă acum să „strângă cureaua, incluzând aici oprirea angajărilor în anumite businessuri şi eliminarea unor produse şi servicii”, spune CFO-ul Brian Olsavsky.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Precum celelalte companii din Big Tech, Amazon a avut parte de un an extrem de complicat, în vreme ce s-a confruntat cu un nou context geopolitic, o inflaţie la maximul ultimelor decenii şi creşteri constante ale ratelor dobânzilor.

Este a doua oară anul acesta când rezultatele Amazon au dezamăgit investitorii astfel încât să genereze o scădere de două cifre a acţiunilor. În aprilie, prognozele companiei pentru T2 au provocat un declin de 14% pe Wall Street.

Sub CEO-ul Andy Jassy, care l-a înlocuit pe Jeff Bezos în iulie 2021, Amazon a răspuns creşterii dobânzilor printr-o reducere agresivă a costurilor de-a lungul mai multor divizii. Grupul a închis depozite, a oprit câteva proiecte experimentale, a închis serviciul de telemedicină şi a îngheţat procesele de angajare la nivel corporate pentru divizia de retail.

Neluând în calcul dinamica de astăzi din pre-market, acţiunile Amazon au coborât cu 35% în 2022. Compania are o capitalizare de 1.130 de miliarde de dolari.

#amazon #actiuni #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.