Giganţii se prăbuşesc pe bursă unul după altul! Acţiunile Amazon coboară cu 13%

Acţiunile gigantului american din e-commerce Amazon scădeau cu 13% în şedinţa after-hours de ieri de pe Wall Street, după ce compania a oferit o serie slabă de estimări pentru actualul trimestru şi nu a reuşit să se încadreze în aşteptările pieţei privind veniturile, conform CNBC.

Grupul a avut vânzări de 127,1 miliarde de dolari, în contextul în care analiştii furnizorului de date Refinitiv se aşteptau, în medie, la 127,46 miliarde. Divizia Amazon Web Services a înregistrat venituri de 20,5 miliarde de dolari, faţă de 21,1 miliarde cât estimau analiştii StreetAccount, în timp ce veniturile diviziei de publicitate au ajuns la 9,55 miliarde, uşor peste estimări, scrie ZF.

Amazon a anunţat că se aşteaptă ca veniturile din T4/2022 să fie cuprinse între 140 şi 148 de miliarde de dolari, reprezentând o creştere de la an la an de 2% până la 8%. Analiştii anticipau ca vânzările să atingă 155,15 miliarde.

Compania încearcă acum să „strângă cureaua, incluzând aici oprirea angajărilor în anumite businessuri şi eliminarea unor produse şi servicii”, spune CFO-ul Brian Olsavsky.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Precum celelalte companii din Big Tech, Amazon a avut parte de un an extrem de complicat, în vreme ce s-a confruntat cu un nou context geopolitic, o inflaţie la maximul ultimelor decenii şi creşteri constante ale ratelor dobânzilor.

Este a doua oară anul acesta când rezultatele Amazon au dezamăgit investitorii astfel încât să genereze o scădere de două cifre a acţiunilor. În aprilie, prognozele companiei pentru T2 au provocat un declin de 14% pe Wall Street.

Sub CEO-ul Andy Jassy, care l-a înlocuit pe Jeff Bezos în iulie 2021, Amazon a răspuns creşterii dobânzilor printr-o reducere agresivă a costurilor de-a lungul mai multor divizii. Grupul a închis depozite, a oprit câteva proiecte experimentale, a închis serviciul de telemedicină şi a îngheţat procesele de angajare la nivel corporate pentru divizia de retail.

Neluând în calcul dinamica de astăzi din pre-market, acţiunile Amazon au coborât cu 35% în 2022. Compania are o capitalizare de 1.130 de miliarde de dolari.

#amazon #actiuni #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie