Giganţii se prăbuşesc pe bursă unul după altul! Acţiunile Amazon coboară cu 13%

Acţiunile gigantului american din e-commerce Amazon scădeau cu 13% în şedinţa after-hours de ieri de pe Wall Street, după ce compania a oferit o serie slabă de estimări pentru actualul trimestru şi nu a reuşit să se încadreze în aşteptările pieţei privind veniturile, conform CNBC.

Grupul a avut vânzări de 127,1 miliarde de dolari, în contextul în care analiştii furnizorului de date Refinitiv se aşteptau, în medie, la 127,46 miliarde. Divizia Amazon Web Services a înregistrat venituri de 20,5 miliarde de dolari, faţă de 21,1 miliarde cât estimau analiştii StreetAccount, în timp ce veniturile diviziei de publicitate au ajuns la 9,55 miliarde, uşor peste estimări, scrie ZF.

Amazon a anunţat că se aşteaptă ca veniturile din T4/2022 să fie cuprinse între 140 şi 148 de miliarde de dolari, reprezentând o creştere de la an la an de 2% până la 8%. Analiştii anticipau ca vânzările să atingă 155,15 miliarde.

Compania încearcă acum să „strângă cureaua, incluzând aici oprirea angajărilor în anumite businessuri şi eliminarea unor produse şi servicii”, spune CFO-ul Brian Olsavsky.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Precum celelalte companii din Big Tech, Amazon a avut parte de un an extrem de complicat, în vreme ce s-a confruntat cu un nou context geopolitic, o inflaţie la maximul ultimelor decenii şi creşteri constante ale ratelor dobânzilor.

Este a doua oară anul acesta când rezultatele Amazon au dezamăgit investitorii astfel încât să genereze o scădere de două cifre a acţiunilor. În aprilie, prognozele companiei pentru T2 au provocat un declin de 14% pe Wall Street.

Sub CEO-ul Andy Jassy, care l-a înlocuit pe Jeff Bezos în iulie 2021, Amazon a răspuns creşterii dobânzilor printr-o reducere agresivă a costurilor de-a lungul mai multor divizii. Grupul a închis depozite, a oprit câteva proiecte experimentale, a închis serviciul de telemedicină şi a îngheţat procesele de angajare la nivel corporate pentru divizia de retail.

Neluând în calcul dinamica de astăzi din pre-market, acţiunile Amazon au coborât cu 35% în 2022. Compania are o capitalizare de 1.130 de miliarde de dolari.

#amazon #actiuni #Bursa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.