Gigantul Google va împărtăşi informaţii despre scurgerile de petrol şi gaz metan observate din spaţiu

Google şi asociaţia ecologistă Environmental Defense Fund (EDF) au anunţat miercuri că au încheiat un parteneriat pentru a expune sursele de emisii provenite din operaţiuni de extragere a petrolului şi a gazelor, care încălzesc clima de pe Terra şi care vor putea fi detectate în curând din spaţiu cu ajutorul unui nou satelit, informează Reuters, transmite Agerpres.

Satelitul MethaneSAT va fi lansat luna viitoare, fiind unul dintr-o serie de sateliţi care sunt utilizaţi pentru a monitoriza emisiile de metan pe tot globul, pentru a identifica principalele surse ale acestui gaz invizibil dar cu un puternic efect de seră. Este vorba despre un parteneriat condus de EDF, Agenţia Spaţială din Noua Zeelandă, Universitatea Harvard şi alţii.

Datele obţinute de acest satelit vor deveni disponibile în cursul acestui an, iar Google Cloud va asigura capacităţile de calcul pentru procesarea informaţiilor.

De asemenea, Google a anunţat că va crea o hartă a infrastructurii de petrol şi gaze, folosind inteligenţa artificială pentru a identifica o serie de componente cum ar fi rezervoarele de petrol. Datele privind emisiile furnizate de MethaneSAT vor fi apoi suprapuse peste harta Google pentru a ajuta la înţelegerea tipurilor de echipamente de petrol şi gaze care tind să aibă cele mai multe scurgeri.

Informaţiile vor fi disponibile prin intermediul Google Earth Engine, o platformă de analiză geospaţială, în cursul acestui an. Earth Engine este gratuită pentru cercetători, organizaţii non-profit şi mass-media.

„Credem că aceste informaţii sunt incredibil de valoroase pentru companiile energetice, pentru cercetători şi pentru sectorul public, pentru a anticipa şi a reduce emisiile de metan în componentele care sunt, în general, cele mai susceptibile”, a declarat Yael Maguire, vicepreşedintele departamentului de geosustenabilitate din cadrul grupului Google, într-o convorbire cu jurnaliştii.

Lansarea are loc în contextul în care guvernele iau măsuri drastice împotriva acestei surse de gaze cu efect de seră şi cu durată scurtă de viaţă, iar peste 50 de mari operatori de petrol şi gaze deţinuţi de stat sau independenţi, de la ExxonMobil şi până la Saudi Aramco, s-au angajat, în cadrul summitului ONU privind schimbările climatice COP28 să îşi reducă scurgerile de metan la aproape zero până la sfârşitul acestui deceniu.

Statele Unite se numără printre ţările cu cele mai mari emisii de metan şi au propus măsuri obligatorii pentru a limita scurgerile de petrol şi gaze. O nouă normă a Agenţiei pentru Protecţia Mediului din SUA ar permite publicului să raporteze scurgerile mari de metan către autorităţilor federale de reglementare dacă ar avea acces la tehnologii de detectare a metanului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Google #petrol

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.