Gigantul tehnologic Microsoft deschide șampania. A obținut un profit istoric

Gigantul tehnologic Microsoft a raportat un profit istoric de peste 72,7 miliarde dolari în exerciţiul fiscal 2022, care s-a încheiat în iunie. Creșterea s-a datorat, în mare parte, serviciilor sale de cloud, relatează agenţia EFE.

Acest profit anual este cu 19% mai mare comparativ cu cel din exerciţiul financiar anterior, când a înregistrat pentru prima dată 60 de miliarde de dolari, în timp ce încasările s-au majorat cu circa 18%, până la aproape 198,3 miliarde, impulsionate de „software” (servicii) faţă de „hardware” (produs).

„Într-un context dinamic, am avut o cerere solidă, am câştigat cotă de piaţă şi am crescut implicarea clienţilor cu platforma noastră în cloud”, a declarat, într-un comunicat, directorul financiar al companiei, Amy Hood.

Pe ansamblul anului, cloud-ul a adus cea mai mare parte a vânzărilor, de 75,251 miliarde (plus 25%), urmat de segmentul de producţie şi procese de afaceri, cu 63,364 miliarde, şi cel de computere personale (59,655 miliarde dolari).

În ultimul trimestru (aprilie-iunie), rezultatele au fost, de asemenea, pozitive, însă mai puţin impresionante: a câştigat 16,74 miliarde dolari, cu încasări de 51,865 miliarde dolari, în creştere cu 12%, în ambele cazuri, faţă de 2021.

Însă aceste rezultate trimestriale au fost mai slabe decât se aşteptau analiştii de pe Wall Street şi compania a recunoscut că s-a confruntat cu o conjunctură economică „schimbătoare” şi elemente imprevizibile, de la consolidarea dolarului la războiul din Ucraina, scrie Agerpres.

Cursul de schimb „nefavorabil” a diminuat veniturile sale cu 595 milioane, în timp ce reducerea operaţiunilor în Rusia a presupus cheltuieli pentru datorii neperformante, active deteriorate şi concedieri în sumă de 126 milioane.

De asemenea, opririle de producţie în China şi deteriorarea pieţei calculatoarelor personale a presupus costuri de 300 milioane dolari, iar recentele reorganizări, compensaţii pentru concedieri de 113 milioane.

În ultimul trimestru, Microsoft a înregistrat o creştere de 20% a încasărilor din cloud, cu un avans notabil al serviciului Azure, însă mass-media de specialitate semnalează că această creştere este mai mică faţă de cea din perioada similară a anului anterior.

De asemenea, au fost „umbre” pe alte segmente, precum scăderea cu 6% în cazul consolei Xbox şi a jocurilor sale sau cu 2% la licenţele Windows pe care le plătesc producătorii de calculatoare.

Directorul executiv al companiei, Satya Nadella, a declarat că „vede o oportunitate de a ajuta fiecare client din fiecare industrie în utilizarea tehnologiei digitale pentru a depăşi provocările actuale şi să iasă întărită” şi consideră că „nicio companie nu este mai bine poziţionată” ca Microsoft în domeniul digitalizării corporative.

Rezultatele, publicate marţi, la închiderea bursei, au generat o reacţie negativă şi acţiunile companiei au scăzut cu 0,2% în operaţiunile electronice. În ultimul an, Microsoft a pierdut 12% din capitalizare.

#gigant tehnologic #Microsoft #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.