Gigantul tehnologic Microsoft deschide șampania. A obținut un profit istoric

Gigantul tehnologic Microsoft a raportat un profit istoric de peste 72,7 miliarde dolari în exerciţiul fiscal 2022, care s-a încheiat în iunie. Creșterea s-a datorat, în mare parte, serviciilor sale de cloud, relatează agenţia EFE.

Acest profit anual este cu 19% mai mare comparativ cu cel din exerciţiul financiar anterior, când a înregistrat pentru prima dată 60 de miliarde de dolari, în timp ce încasările s-au majorat cu circa 18%, până la aproape 198,3 miliarde, impulsionate de „software” (servicii) faţă de „hardware” (produs).

„Într-un context dinamic, am avut o cerere solidă, am câştigat cotă de piaţă şi am crescut implicarea clienţilor cu platforma noastră în cloud”, a declarat, într-un comunicat, directorul financiar al companiei, Amy Hood.

Pe ansamblul anului, cloud-ul a adus cea mai mare parte a vânzărilor, de 75,251 miliarde (plus 25%), urmat de segmentul de producţie şi procese de afaceri, cu 63,364 miliarde, şi cel de computere personale (59,655 miliarde dolari).

În ultimul trimestru (aprilie-iunie), rezultatele au fost, de asemenea, pozitive, însă mai puţin impresionante: a câştigat 16,74 miliarde dolari, cu încasări de 51,865 miliarde dolari, în creştere cu 12%, în ambele cazuri, faţă de 2021.

Însă aceste rezultate trimestriale au fost mai slabe decât se aşteptau analiştii de pe Wall Street şi compania a recunoscut că s-a confruntat cu o conjunctură economică „schimbătoare” şi elemente imprevizibile, de la consolidarea dolarului la războiul din Ucraina, scrie Agerpres.

Cursul de schimb „nefavorabil” a diminuat veniturile sale cu 595 milioane, în timp ce reducerea operaţiunilor în Rusia a presupus cheltuieli pentru datorii neperformante, active deteriorate şi concedieri în sumă de 126 milioane.

De asemenea, opririle de producţie în China şi deteriorarea pieţei calculatoarelor personale a presupus costuri de 300 milioane dolari, iar recentele reorganizări, compensaţii pentru concedieri de 113 milioane.

În ultimul trimestru, Microsoft a înregistrat o creştere de 20% a încasărilor din cloud, cu un avans notabil al serviciului Azure, însă mass-media de specialitate semnalează că această creştere este mai mică faţă de cea din perioada similară a anului anterior.

De asemenea, au fost „umbre” pe alte segmente, precum scăderea cu 6% în cazul consolei Xbox şi a jocurilor sale sau cu 2% la licenţele Windows pe care le plătesc producătorii de calculatoare.

Directorul executiv al companiei, Satya Nadella, a declarat că „vede o oportunitate de a ajuta fiecare client din fiecare industrie în utilizarea tehnologiei digitale pentru a depăşi provocările actuale şi să iasă întărită” şi consideră că „nicio companie nu este mai bine poziţionată” ca Microsoft în domeniul digitalizării corporative.

Rezultatele, publicate marţi, la închiderea bursei, au generat o reacţie negativă şi acţiunile companiei au scăzut cu 0,2% în operaţiunile electronice. În ultimul an, Microsoft a pierdut 12% din capitalizare.

#gigant tehnologic #Microsoft #profit

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.