Glasul roţilor de tren nu mai răsună a nesimţire, bătaie de joc şi șmecherii. Record de mărfuri transportate de CFM

08 Feb. 2022, 09:45
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
08 Feb. 2022, 09:45 // Actual //  bani.md

În luna ianuarie 2022, Î.S “Calea Ferată din Moldova” a transportat mărfuri în volum de 95,38 milioane tone/kilometri. 40% din volumul total au constituit  produse cerealiere transportate pentru export,  30% – transport de mărfuri în tranzit, iar restul de 30% a constituit importul și transportarea locală de mărfuri, printre care materiale de construcție și carburanți, anunță CFM.

Volumul mărfurilor transportate în prima lună a anului 2022 este mai mare decât cele înregistrate în lunile ianuarie ale anilor 2016-2019, în timp ce în anul trecut, transportarea unui volum similar de mărfuri a fost înregistrată doar la 4 aprilie.

Compania explică majorarea volumului de mărfuri transportate urmare a reabilitării în termeni restrânși a materialului rulant necesar activităților operaționale. Parcul de material rulant a fost completat cu 150 vagoane pentru transportarea produselor cerealiere, 600 vagoane pentru transportarea mărfurilor de diferite tipuri, 240 semivagoane, 40 cisterne pentru carburanți și 6 locomotive. O componentă foarte importantă în acest proces a fost identificarea și alocarea în timp util a resurselor necesare pentru procurarea pieselor, componentelor și consumabilelor necesare pentru efectuarea lucrărilor de reparare a materialului rulant necesar dar și a unor segmente critice de cale ferată.

CFM continuă și în anul 2022 colaborarea strânsă cu reprezentanții executivului, în special cu cei ai Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și Agenției Proprietății Publice, în vederea promovării agendei de restructurare a sectorului feroviar, a proiectelor investiționale, precum și în vederea îmbunătățirii situației financiare a întreprinderii.

Calea Ferată a Moldovei se află într-o situație dificilă. Compania a fost delapidată de sute de milioane de lei în ultimul deceniu.

Potrivit planului de modernizare a întreprinderii, în următorii ani va fi reabilitată în totalitate infrastructura feroviară și vor fi achiziționate 5000 de vagoane marfare. De asemenea vor crește volumele de mărfuri transportate, dar și salariile. Totodată, compania a contrcat și un credit de peste 100 mil. de euro din care au fost achizționate 12 locomotive, dar și va fi reabilitat tronsonului Bender-Căușeni-Basarabeasca-Etulia-Giurgiulești. Acestsegment fiind cel mai aglomerat tronson de cale ferată din țară, care asigură tranzitul de mărfuri din România și Ucraina.

Astfel, în cinci ani cifra de afaceri a companiei se va dubla, la 2 miliarde de lei, salariul mediu va fi de 15 000 de lei față de 4000 de lei cât e în prezent, ar numărul angajaților va fi de 4500 comparativ cu 6300 câți sunt în prezent.

CFM este într-o situație dificilă. Astfel, din cele 139 de locomotive existente, 134 și-au depășit durata de amortizare. Totodată, peste 25% din infrastructura feroviară nu mai poate fi exploatată și necesită reparație capitală, iar peste câțiva ani circulația pe mai mult de jumătate din căile ferate ar urma să fie suspendată.

În ultimii 8 ani, întreprinderea de stat a generat pierderi care se apropie de un miliard de lei. Pierderile au crescut în ultimii ani din cauza scăderii numărului de pasageri, în special pentru transportul internațional, dar și a transportului de mărfuri. Totodată veniturile sunt în continuă scădere. Costurile salvării CFM sunt estimate la câteva sute de milioane euro.

26 Apr. 2026, 10:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Apr. 2026, 10:21 // Actual //  Ursu Victor

Tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz a devenit practic imposibil, iar revenirea la un regim normal de transport ar putea dura luni de zile, avertizează armatorii și analiștii internaționali.
Situația s-a deteriorat rapid în ultimele săptămâni. După o perioadă de tensiuni crescânde și perturbări în unul dintre cele mai importante noduri energetice ale lumii, președintele SUA, Donald Trump, declara la începutul lunii aprilie că Washingtonul ar putea „deschide ușor” strâmtoarea și relua fluxurile de petrol. La doar trei săptămâni distanță, realitatea din teren este opusă: SUA au impus o blocadă asupra navelor asociate Iranului, iar Iran a răspuns prin intensificarea controlului militar și utilizarea așa-numitei „flote de țânțari”.

În prezent, numărul tranzitelor zilnice a scăzut aproape la zero, față de aproximativ 135 de nave în perioadele normale. Navele comerciale sunt prinse între controalele stricte ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice și interceptările tot mai frecvente ale navelor de către forțele americane, inclusiv în afara Golfului Persic.
Reprezentanții industriei maritime spun că blocada a amplificat riscurile și incertitudinea în regiune. „Ceea ce fac SUA extinde zona de risc pentru nave. Situația a devenit și mai imprevizibilă”, a declarat Rajalingam Subramaniam, directorul companiei Fleet Management Limited, menționând că peste 400 de marinari ai firmei sunt blocați în zonă.

Strâmtoarea Ormuz, coridor vital care leagă producătorii de petrol și gaze din Golful Persic de restul lumii, a devenit epicentrul tensiunilor în conflictul din ultimele săptămâni. Potrivit experților de la Center for a New American Security, situația este folosită ca instrument de presiune geopolitică, în timp ce Iranul își demonstrează capacitatea de a afecta economia globală.

Impactul economic este deja semnificativ. Producția de petrol în statele din Golful Persic a scăzut cu aproximativ 57% față de nivelurile de dinaintea conflictului, potrivit estimărilor Goldman Sachs. Chiar și în cazul redeschiderii complete a strâmtorii, revenirea la normal ar putea dura luni, iar recuperarea ar putea fi doar parțială.