Gluma macabră făcută de Charlie Hebdo: „Seism în Tucia. Și nici măcar n-a fost nevoie de tancuri”

În timp ce munca salvatorilor a continuat şi p timpul nopţii, bilanţul provizoriu al morţilor din cauza cutremurului violent care a lovit Turcia şi Siria a depăşit 4.000 de persoane, distrugând mii de clădiri.

Cutremurul de la primele ore ale dimineţii ale zilei de luni şi zecile de replici care i-au urmat au dărâmat blocuri întregi de apartamente în Turcia şi au provocat şi mai multe distrugeri în comunităţile siriene deja devastate de peste un deceniu de război.

În acest context dramatic și cu războiul aflat în desfășurare în Ucraina, revista franceză de satiră Charlie Hebdo a publicat pe rețelele sociale o caricatură controversată, înfățișând o clădire dărâmată: „Seism în Tucia. Și nici măcar n-a fost nevoie de tancuri”.

Reacțiile cititorilor au fost dure: „Dezgustător”, „Inacceptabil” sau „Charlie Hebdo rămâne o hârtie igienică”.

Charlie Hebdo este revista care a ironizat și performanța Simonei Halep la French Open.”O româncă a câştigat la Roland Garros”, a fost mesajul, iar Halep striga pe străzi ținând trofeul în mână: „Fiare vechi, fiare vechi”.

✏️Le dessin du jour, par #Juin pic.twitter.com/kPcEqZDocO

— Charlie Hebdo (@Charlie_Hebdo_) February 6, 2023

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#publicatie #gluma #Turcia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.