Goldman Sachs, mandată de Carlyle pentru oferta de cumpărare a activelor Lukoil

Fondul american de capital privat Carlyle a angajat Goldman Sachs pentru a se ocupa de oferta sa de achiziționare a activelor internaționale ale Lukoil, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-și păstreze anonimatul, pe fondul accelerării cursei pentru cumpărarea portofoliului de peste hotare al grupului rus.

Printre potențialii licitatori se află giganții petrolieri americani Exxon Mobil și Chevron, conglomeratul IHC din Abu Dhabi și compania Midad Energy din Arabia Saudită, scrie agerpres.ro.

Reprezentanții Carlyle and Goldman Sachs nu au dorit să facă comentarii.

Carlyle, una dintre cele mai mari firme din lume de servicii financiare, administrează active în valoare de 474 miliarde de dolari, inclusiv 20 miliarde de dolari pe segmentul de infrastructură, faze, petrol și regenerabile.

Deja Trezoreria SUA a blocat alți doi ofertanți – traderul Gunvor și banca americană Xtellus Partners – să cumpere activele internaționale ale Lukoil, ceea ce scoate în evidență obstacolele geopolitice în calea unei tranzacții.

Sancțiunile impuse de Washington, care au fost impuse și companiei petroliere ruse Rosneft, interzic cetățenilor americani să interacționeze cu cele două firme, le îngheață interesele din SUA și le blochează sursele cheie de finanțare.

Lukoil are termen până pe 17 ianuarie pentru a-și vinde activele din străinătate, conform celui mai recent termen limită stabilit de Trezoreria americană.

Statele Unite și Marea Britanie au impus în octombrie sancțiuni asupra celor mai mari companii petroliere rusești – Lukoil și Rosneft – în urma invadării Ucrainei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#carlyle #sanctiuni americane #Lukoil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.