Goluri pe teren, Ethereum în portofel – Candidatul pe lista PAS, fotbalistul Maxim Potîrniche, a pariat pe crypto

Fotbalistul Maxim Potîrniche, legitimat la CS „Petrocub” și candidat pe lisata PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie, nu impresionează doar pe terenul de joc, ci și prin portofoliul său financiar, care include criptomonede, acțiuni la bursă și depozite bancare. Potrivit declarației de avere depusă la Comisia Electorală Centrală, sportivul deține active financiare în bunuri virtuale și investiții pe piața de capital. Acesta a declarat 5.005 euro investiți în ETF-ul S&P 500 Information Technology, 17.271 RON în acțiuni la Bursa de Valori București (WINE BVB) și 1287 de dolari în tokenuri ETH (Ethereum).

Pe lângă aceste active, Potîrniche a raportat și un depozit bancar la B.C. MAIB S.A., din care a încasat 2.611 de lei sub formă de dobândă. Din activitatea sportivă, candidatul a obținut un venit anual de 411.195 MDL, la care se adaugă 7.700 MDL obținuți din cursuri online desfășurate sub brandul „Potrînichie Maxim”. El a mai declarat venituri de 290.000 MDL din vânzarea unui autoturism și o donație de 300.000 de lei. De asemenea, a contractat un împrumut de 300.000 de lei de la MAIB, cu scadență în 2030 și o dobândă de 9,4%.

În ceea ce privește bunurile mobile și imobile, Potîrniche deține un apartament de 107,8 metri pătrați cu o valoare estimată de 773.216 lei și un autoturism Fiat 500X fabricat în 2016, evaluat la 273.049 lei. Declarația de avere confirmă faptul că fotbalistul-candidat nu doar câștigă pe teren, ci și investește activ, mizând pe crypto, bursă și imobiliare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#potitniche #Monede #crypto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Două loturi de parfum de la Viorica-Cosmetic, controlată de milionarul Vasile Chirtoca, au fost declarate neconforme de către Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP).

Într-un lot, cu termen de valabilitate până la 21 martie 2028 au fost depistate o substanță interzisă în produsele cosmetice. Este vorba de aldehidă 2-(4-terț-butilbenzil) propionică (Butylphenyl Methylpropional – BMHCA

În cel de al doilea lot a fost depistată substanța HYDROXYISOHEXYL 3-CYCLOHEXENE CARBOXALDEHYDE, substanță de asemenea interzisă plasării pe piața Republicii Moldova, potrivit aceluiași regulament sanitar.

În aceste condiții, ANSP a dispus retragerea de pe piață, rechemarea de la consumatori și distrugerea ambelor loturi, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

Fabrica de parfumuri și cosmetice Viorica (redenumită ulterior în Viorica-Cosmetic) a fost construită la finele anilor ’80 ai secolului XX, ca model fiind luată o fabrică a celebrului brand francez Christian Dior.

În 1993, întreprinderea a fost inclusă în lista companiilor nepasibilă privatizării contra bonurilor patrimoniale, însă agravarea situației economice au forțat autoritățile să decidă, la începutul anului 1996, transformarea Viorica-Cosmetic în societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat (96%), restul acțiunilor fiind repartizate angajaților.
Mai mult, în 1998, a fost adoptat și un plan individual de privatizare a Viorica-Cosmetic, dar care aşa şi nu a fost realizat, iar în 2007 a fost în general abrogat. Abia în iunie 2012, statul a vândut la Bursa de Valori cota sa de 95,85%. Cumpărătorul – grupul DAAC Hermes, a plătit 51,04 milioane de lei pentru a prelua controlul Viorica-Cosmetic.

Milionarul Vasile Chirtoca controlează compania DAAC-Hermes fondată în 1994. În perioada, când în Republica Moldova s-a desfășurat privatizarea în masă, a creat fondul de investiții pentru privatizare DAAC-Hermes, care ulterior a devenit unul dintre cele mai importante grupuri financiar-industriale din Republica Moldova, numit ”DAAC Hermes grup”S.A.

Astfel, Chirtoca a participat activ și nemijlocit la apariția primelor relații de piață în Republica Moldova. Întreprinderile, administrate de Chirtoca, s-au constituit într-un grup financiar-industrial, compus din circa 40 agenți economici având o strategie de dezvoltare comună.

Acestea activează în diverse ramuri ale economiei moldovenești, cum ar fi: construcția de mașini, fabricarea produselor cosmetice și de parfumerie, repararea și deservirea tehnicii agricole, păstrarea și procesarea culturilor cerealiere, comercializarea și deservirea automobilelor, tehnologiile informaționale.