Goluri pe teren, Ethereum în portofel – Candidatul pe lista PAS, fotbalistul Maxim Potîrniche, a pariat pe crypto

Fotbalistul Maxim Potîrniche, legitimat la CS „Petrocub” și candidat pe lisata PAS la alegerile parlamentare din 28 septembrie, nu impresionează doar pe terenul de joc, ci și prin portofoliul său financiar, care include criptomonede, acțiuni la bursă și depozite bancare. Potrivit declarației de avere depusă la Comisia Electorală Centrală, sportivul deține active financiare în bunuri virtuale și investiții pe piața de capital. Acesta a declarat 5.005 euro investiți în ETF-ul S&P 500 Information Technology, 17.271 RON în acțiuni la Bursa de Valori București (WINE BVB) și 1287 de dolari în tokenuri ETH (Ethereum).

Pe lângă aceste active, Potîrniche a raportat și un depozit bancar la B.C. MAIB S.A., din care a încasat 2.611 de lei sub formă de dobândă. Din activitatea sportivă, candidatul a obținut un venit anual de 411.195 MDL, la care se adaugă 7.700 MDL obținuți din cursuri online desfășurate sub brandul „Potrînichie Maxim”. El a mai declarat venituri de 290.000 MDL din vânzarea unui autoturism și o donație de 300.000 de lei. De asemenea, a contractat un împrumut de 300.000 de lei de la MAIB, cu scadență în 2030 și o dobândă de 9,4%.

În ceea ce privește bunurile mobile și imobile, Potîrniche deține un apartament de 107,8 metri pătrați cu o valoare estimată de 773.216 lei și un autoturism Fiat 500X fabricat în 2016, evaluat la 273.049 lei. Declarația de avere confirmă faptul că fotbalistul-candidat nu doar câștigă pe teren, ci și investește activ, mizând pe crypto, bursă și imobiliare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#potitniche #Monede #crypto

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.