Grâul Moldovei, mai ieftin ca niciodată! Exportăm mult, dar pe nimic

Exporturile de grâu ale Republicii Moldova în perioada iulie–octombrie 2025 au crescut cu 21% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 523 mii tone, comparativ cu 432 mii tone în 2024. Totuși, nivelul actual rămâne sub cel al anilor de referință: cu 11% mai mic decât în 2023 și cu 37% sub recordul din 2021, când în patru luni erau exportate 833 mii tone, potrivit datelor economistului Iurie Rija.

În pofida creșterii volumelor, 2025 marchează cel mai scăzut preț mediu de export al grâului din ultimii cinci ani. În perioada analizată, grâul moldovenesc a fost vândut la un preț mediu de 3,53 lei/kg, față de 3,57 lei/kg în 2024 și cu aproape 30% mai puțin decât nivelul din 2023. Explicația scăderii nu ține doar de piața globală: calitatea grâului din acest sezon a jucat un rol decisiv.

Mai multe loturi au fost respinse sau reclasificate pe piețele externe, după ce au fost constatate valori slabe ale coeficientului W — indicator care măsoară puterea și elasticitatea glutenului. Această problemă calitativă, rareori monitorizată în trecut, a devenit o provocare majoră în 2025, obligând exportatorii să accepte prețuri mai mici pentru a rămâne competitivi.

Valoarea totală a exporturilor de grâu pentru primele patru luni ale sezonului 2025–2026 a ajuns la circa 1,85 miliarde lei. Grâul este însă singura cultură care a înregistrat o diminuare de preț în acest an, în timp ce alte culturi au beneficiat de o redresare a valorilor comerciale.

Luna octombrie a adus o încetinire semnificativă a exporturilor: doar 39,5 mii tone au fost livrate, de patru ori mai puțin decât în septembrie (176 mii tone). Ritmul scăzut se observă și în comparație cu octombrie 2024 și octombrie 2023. În spatele tendinței se află schimbarea interesului traderilor, care s-au orientat către floarea-soarelui, o cultură atractivă din punct de vedere al prețului și cererii externe.

Prețul de export al grâului a fost stabil de-a lungul sezonului: 3,63 lei/kg în iulie, apoi 3,50 lei/kg în august, cu o ușoară revenire la 3,53 lei/kg în septembrie și octombrie. Lipsa fluctuațiilor majore este considerată neobișnuită pentru această perioadă.

În clasamentul exportatorilor, lider absolut este „RUSAGRO-PRIM” SRL, cu 104,8 mii tone exportate, adică 20% din totalul național. Urmează „AGRO-NOVA PRIM” cu 75,8 mii tone (15%), iar pe locul trei „OROM-IMEXPO” SRL cu 71,4 mii tone (14%). În top se mai regăsesc „GLOBAL FARMING” (39,6 mii tone) și „AGROFLORIS-NORD” (27,3 mii tone), ultima reintrând pe piață după absența din sezonul anterior.

Schimbări semnificative apar și în structura geografică a exporturilor. Italia a devenit principalul cumpărător de grâu moldovenesc, preluând 41% din volumul total — echivalentul a 216,8 mii tone, la un preț mediu de 3,57 lei/kg. România a absorbit aproape 19% (98,6 mii tone), iar Grecia 91,8 mii tone. Libanul, un mare consumator de cereale, a plătit cel mai mare preț mediu — 4,08 lei/kg — pentru 32,7 mii tone.

Datele arată că exporturile moldovenești de grâu se reorientează către piețe din sudul și vestul Europei, precum și din bazinul mediteranean. Sezonul 2025–2026 aduce astfel nu doar un volum în creștere, ci și o schimbare vizibilă în geografia comercială a grâului moldovenesc.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Grîu #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.