Grecia își revizuiește în creștere estimările privind economia: 5,9% pentru 2021

Grecia îşi va revizui în sus prognozele de creştere pentru acest an, la 5,9% în loc de 3,6%. Se întâmplă după ce trimestrul al doilea a fost mai bun decât se aştepta, a afirmat premierul elen, Kyriakos Mitsotakis.

„Sunt în măsură să anunţ un obiectiv de creştere revizuit de 5,9%”, a declarat Kyriakos Mitsotakis, într-un discurs la Târgul Internaţional de la Salonic”.

Potrivit informațiilor, în al doilea trimestru al anului 2021, în pofida măsurilor de lockdown parţial, economia greacă a înregistrat o creştere de 3,4% în raport cu primul trimestru şi de 16,2% pe un an, o performanţă peste aşteptări, potrivit statisticilor publicate la începutul săptămânii.

La jumătatea mandatului de patru ani, premierul Mitsotakis încearcă să răspundă la impopularitatea crescândă după criticile referitoare la gestionarea incendiilor devastatoare din august şi a pandemiei de COVID-19.

Vaccinarea obligatorie pentru lucrătorii din domeniul sănătăţii suscită contestaţie. Peste 5.000 de îngrijitori, printre care 500 de medici, au refuzat să se conformeze şi au fost suspendaţi, potrivit Ministerului Sănătăţii.

De asemenea, începând de astăzi vor fi impuse noi restricții în transportul în comun (avioane, trenuri şi vapoare) persoanelor nevaccinate care nu vor mai avea acces la teste de depistare gratuite.

Menționăm că, peste jumătate din cei 11 milioane de locuitori ai Greciei sunt complet vaccinaţi.

#trimestru #crestere #economie #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La cinci ani de la preluarea guvernării, PAS revine asupra politicilor privind susținerea producătorilor locali și lansează campania „Cumpăr BUN de-acasă”, menită să încurajeze populația să opteze pentru produse autohtone în perioada sărbătorilor și pe tot parcursul anului. Inițiativa vine însă într-un context în care autoritățile au renunțat anterior la măsura de protejare a producției interne: cota obligatorie de 50% pentru produsele moldovenești pe rafturile magazinelor.

Campania, lansată la 3 decembrie de Ministerul Agriculturii, reprezintă o schimbare de ton față de poziția adoptată de guvernare în anii trecuți, când orice formă de intervenție în favoarea producătorilor locali era criticată și respinsă în numele liberalizării pieței. Fostul director executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandr Slusari, salută întoarcerea autorităților spre producătorii autohtoni, dar consideră măsura insuficientă.

„Este bine că măcar în al cincilea an de guvernare PAS s-a lansat campania „Cumpăr BUN de-acasă”. Dar este categoric insuficient. Avem nevoie de o campanie amplă, de rafturi speciale, de spoturi la TV, de reguli clare pentru supermarketuri. Importul unor mărfuri pe care le producem și noi distruge economia națională”, a declarat Slusari.

Acesta amintește că alte state europene protejează activ producătorii locali, iar Moldova ar trebui să adopte practici similare, inclusiv prin programe de alimentație sănătoasă în instituțiile publice și politici ferme pentru menținerea producției autohtone pe piață.

Legea privind cota minimă de 50% pentru produsele fabricate în Republica Moldova a fost adoptată în decembrie 2020 și a intrat în vigoare în iulie 2021. În iulie 2022, Parlamentul dominat de PAS a abrogat legea și a invocat incompatibilitatea cu normele pieței libere și cu angajamentele comerciale internaționale ale țării.

Ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, a reiterat recent această poziție, declarând la Radio Moldova că o astfel de limitare „nu este corectă, nu este compatibilă cu economia de piață și contravine reglementărilor internaționale și celor mai bune practici europene”. Totodată, oficialul susține că impunerea unei cote minime pentru produsele autohtone nu este posibilă din punct de vedere juridic.

În lipsa unor măsuri legislative, campania „Cumpăr BUN de-acasă” rămâne în principal un apel voluntar către consumatori. Producătorii, însă, avertizează că fără politici coerente, vizibile, agricultura și industria alimentară locală vor continua să fie vulnerabile în fața importurilor și a puterii de negociere a marilor retaileri.