Grecia oferă proprietarilor de locuințe stimulente pentru a renunța la închirierea pe termen scurt

Grecia va acorda o scutire fiscală de trei ani proprietarilor de locuințe care își transformă chiriile pe termen scurt în chirii pe termen lung, devenind astfel ultima țară europeană care ia măsuri drastice împotriva închirierilor de vacanță pentru a face față lipsei de locuințe, scrie Kathimerini.

Boom-ul închirierilor pe termen scurt din Europa a determinat deja zone turistice precum Insulele Canare din Spania, Lisabona, Berlin și Florența să anunțe restricții privind aceste închirieri, pe care mulți localnici le acuză că îi scot de pe piață pe rezidenții permanenți.

Ca parte a unui plan de combatere a lipsei de locuințe, prim-ministrul Kyriakos Mitsotakis a declarat săptămâna trecută că Grecia intenționează, de asemenea, să majoreze o taxă pe închirierile pe termen scurt și să interzică acordarea de noi licențe în centrul Atenei.

Locuitorii capitalei au reacționat pozitiv la aceste planuri.

„Este o problemă uriașă, deoarece se schimbă peisajul urban. Acolo unde există clădiri tradiționale, acum există una modernă lângă ele, proiectată pentru a fi un Airbnb”, spune Penny Platanitou, în vârstă de 58 de ani, rezidentă a Atenei.

Valentina Reino, șefa politicii publice pentru Airbnb în Europa de Sud, a declarat vineri că societatea sa este pregătită să colaboreze cu guvernul elen pentru a găsi „soluții specifice și proporționale”.

Salariile mici, inflația ridicată, lipsa proprietăților și creșterea închirierilor pe termen scurt pentru vacanțe au alimentat o criză a locuințelor în Grecia, care încă se recuperează după o criză a datoriilor de aproape zece ani. Persoanele cu venituri mici, cuplurile tinere și studenții au fost afectați în mod deosebit.

Grecia a cheltuit până în prezent 2,2 miliarde de euro pentru subvenționarea împrumuturilor cu dobândă redusă pentru a ajuta tinerii să își cumpere prima casă și va aloca încă două miliarde de euro pentru a extinde planul la cuplurile cu vârste de până la 50 de ani.

„Grecia, într-adevăr, s-a alăturat în ultimii ani echipei de țări în care deficitul de locuințe presează familiile în mod insuportabil”, a declarat Sofia Zacharaki, ministrul grec al coeziunii sociale și afacerilor familiale, la o conferință de presă de prezentare a planului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#inchiriere #localnici #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Drumurile naționale vor beneficia în 2026 de finanțări de peste 1,82 miliarde de lei, bani prevăzuți pentru întreținerea și reparația celor aproape 6 000 de kilometri de trasee aflate în gestiunea statului. Asta prevede proiectul Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pe anul 2026.

Autorii documentului asigură că accentul va fi pus pe siguranța traficului și pe menținerea carosabilului într-o stare bună. „Prioritare vor fi acțiunile referitoare la mentenanța condițiilor de circulație din punct de vedere a stării părții carosabile și siguranței la trafic”.

Pentru întreținerea curentă a drumurilor sunt planificate peste 611 milioane de lei. Cea mai mare parte, peste 412 milioane de lei, este destinată lucrărilor pe timp de vară, inclusiv reparațiilor la îmbrăcămintea asfaltică și din beton, dar și intervențiilor la poduri și podețe. Alte 100 de milioane de lei sunt rezervate pentru întreținerea pe timp de iarnă, pentru deszăpezire și combaterea poleiului, iar 99 de milioane de lei pentru lucrări periodice și măsuri de siguranță rutieră.

Reparațiile propriu-zise vor absorbi sume consistente. Aproximativ 294 de milioane de lei sunt prevăzute pentru reparații curente la drumuri și poduri, iar pentru reconstrucții și reabilitări capitale sunt planificate peste 397 de milioane de lei. Nota informativă indică faptul că în 2026 urmează să fie contractate lucrări pentru reparația a peste 210 kilometri de drumuri naționale.

Programul mai include 275 de milioane de lei pentru gestionarea drumurilor publice și aproape 75 de milioane de lei pentru proiectare, evaluări și alte cheltuieli conexe. O parte din bani vor merge și pentru reabilitarea unor porțiuni concrete de drum, precum sectoarele Cornești – Boghenii Noi – Năpădeni – M5, R35 – Baimaclia – Taraclia de Salcie – R32 sau R13 – Ivanovca – Izvoare – Ocolina – R14. Pentru aceste proiecte sunt planificate 100 de milioane de lei în 2026, însă valoarea totală a lucrărilor depășește 302 milioane de lei, diferența fiind acoperită prin angajamente de stat deja asumate.

În document se menționează că implementarea proiectului „va avea un impact pozitiv asupra infrastructurii rutiere, contribuind la asigurarea întreținerii corespunzătoare a rețelei rutiere naționale, îmbunătățind condițiile de drum și siguranța rutieră”.

Pentru comparație, în 2025, pentru executarea lucrărilor de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale a fost alocat un buget de circa 2,59 miliarde de lei. Potrivit Raportului de executare a bugetului, prezentat de Administrația de Stat a Drumurilor, suma valorificată pentru toate lucrările executate a fost de aproximativ 2,51 miliarde de lei în perioada ianuarie–decembrie 2025, ceea ce reprezintă un nivel de realizare de 96,7%.

Anterior, economistul Veaceslav Ioniță a declarat că Guvernul încasează anual aproximativ 4 000 de lei de la fiecare șofer pentru infrastructura rutieră, însă doar jumătate din această sumă ajunge efectiv în fondul rutier, iar restul banilor sunt redirecționați către alte cheltuieli bugetare. Potrivit lui, pentru menținerea rețelei rutiere într-o stare bună ar fi necesară alocarea anuală a circa 1% din PIB pentru întreținere, ceea ce în acest an ar însemna aproximativ 3,5 miliarde de lei, plus încă 1% din PIB pentru dezvoltare și construcția de drumuri noi. În realitate, pentru întreținere se alocă sub 2 miliarde de lei.