Grecii încep operarea terminalului GNL de la Alexandropoulis! Moldova, România și Ucraina își diversifică importurile

Compania greacă Gastrade a anunțat începerea exploatării comerciale a noului terminal de gaze naturale lichefiate (GNL) de la Alexandropoulis, un proiect care va diversifica sursele de import de gaze pentru România, Republica Moldova și Ucraina. Această facilitate joacă un rol esențial în consolidarea securității energetice și diversificarea rutelor de aprovizionare în Europa Centrală și de Sud-Est, poziționând Grecia ca un hub energetic important pentru mai mult de nouă țări.

Proiectul a prins contur pe 27 ianuarie 2022, când Gastrade a luat decizia finală de investiție (FID). Lucrările de construcție, atât onshore cât și offshore, s-au desfășurat într-un ritm rapid, iar în februarie 2023 a început construcția unității plutitoare de stocare și regazificare a GNL (FSRU) în Singapore. Aceasta a fost livrată în apele Mării Traciei pe 17 decembrie 2023, unde a fost ancorată în poziția sa permanentă.

După finalizarea cu succes a testelor de punere în funcțiune și obținerea autorizației de funcționare din partea Ministerului Energiei și Mediului din Grecia, terminalul a intrat oficial în operare, permițând livrări de gaze naturale către Grecia, Bulgaria, România, Macedonia de Nord, Serbia, Moldova, estul Ucrainei, precum și Ungaria și vestul Slovaciei.

FSRU-ul terminalului are o capacitate maximă de regazeificare de 5,5 miliarde de metri cubi pe an. Acționarii Gastrade includ antreprenoarea greacă Eleni-Asimina Copelouzos, compania americană Gaslog, societățile grecești de gaze naturale DEPA și DESFA, precum și bulgărească Bulgartransgaz, fiecare având câte 20% din capital. Această inițiativă va sprijini nu doar securitatea energetică a regiunii, ci și integrarea piețelor energetice europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#LNG #gaz #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Până la 52,8 milioane de euro anual ar putea economisi Republica Moldova din reducerea comisioanelor pentru plățile transfrontaliere, după aderarea la Zona Unică de Plăți în Euro (SEPA), potrivit unei analize realizate de German Economic Team (GET). Sistemul a devenit operațional în Republica Moldova la 6 octombrie 2025.

Potrivit estimărilor, cele mai mari economii vor proveni din comerțul exterior, unde reducerea costurilor de transfer ar putea genera 36,5 milioane de euro anual, și din remitențe, cu economii estimate la 16,3 milioane de euro.

Analiza arată că în anul 2024 plățile aferente comerțului exterior al Republicii Moldova cu țările SEPA au totalizat 9,3 miliarde de euro, iar odată cu integrarea în sistemul european, costurile medii ale tranzacțiilor ar urma să scadă de la 0,43% la 0,04%. Această reducere este considerată principalul motor al economiilor estimate pentru mediul de afaceri.

În ceea ce privește transferurile de bani ale diasporei, German Economic Team notează că „aproximativ 68% din remitențele către Republica Moldova, echivalentul a 1,2 miliarde de euro, provin din țări membre SEPA”. Reducerea costurilor de transfer de la 2,23% la aproximativ 0,84% ar aduce un beneficiu financiar semnificativ gospodăriilor care depind de aceste venituri.

Datele preliminare indică faptul că efectele pozitive se resimt deja. „În prima lună de la operaționalizarea SEPA, Moldova a economisit aproximativ 1,4 milioane de euro din comisioanele de transfer”, se arată în analiză, iar Banca Națională a Moldovei anticipează economii anuale de circa 20 de milioane de euro pentru persoanele fizice și între 36 și 40 de milioane de euro pentru mediul de afaceri.

Implicațiile economice pe termen lung ale aderării la SEPA sunt însă mai ample, subliniază experții de la German Economic Team, care au analizat potențialele economii generate de includerea în acest sistem pentru Albania, Macedonia de Nord, Kosovo și Republica Moldova, state integrate în SEPA începând cu 6 octombrie 2025. Potrivit calculelor, Republica Moldova ar putea obține economii totale de circa 52,8 milioane de euro anual, comparativ cu 71,3 milioane de euro pentru Albania, 61,8 milioane de euro pentru Macedonia de Nord și 48,2 milioane de euro pentru Kosovo, diferențele fiind determinate de volumul comerțului exterior și al remitențelor din fiecare economie.

Pe lângă reducerea comisioanelor, experții subliniază că aderarea la SEPA consolidează legăturile economice și instituționale cu Uniunea Europeană, îmbunătățește accesul la finanțările UE, inclusiv cele prevăzute în Planul de Creștere, și stimulează concurența între furnizorii de servicii de plată. Pe termen mediu și lung, integrarea în SEPA este văzută drept un element-cheie pentru modernizarea infrastructurii financiare, creșterea competitivității economiei și facilitarea fluxurilor comerciale și de remitențe cu statele UE.