Grecii vor construi 1.000 de kilometri noi de autostradă. Moldovenii vor putea ajunge mai repede în zonele preferate

Rețeaua de autostrăzi a Greciei va fi extinsă și îmbunătățită considerabil în următorii ani, odată cu implementarea unor noi axe rutiere importante. Aceste proiecte de infrastructură vizează dezvoltarea economică și turistică a țării, precum și reducerea timpului de călătorie între diverse regiuni.

Ultima completare majoră a fost axa rutieră Aktio-Ambrakia, lungă de 49,5 km, care reduce timpul de călătorie între Atena și Lefkada cu aproximativ 45 de minute, ajungând la un total de 3 ore și 20 de minute. În primăvara anului 2023, a fost finalizată cea mai lungă secțiune a autostrăzii E65, între Lamia și Kalambaka, cu o lungime de 136 km.

Printre noile axe rutiere ce vor fi gata în următorii ani se numără și autostrada Patras-Pyrgos, care se întinde pe 75 de km. Aceasta va permite parcurgerea călătoriei între Atena și Pyrgos în doar 2 ore și 45 de minute și este estimată să fie finalizată până în 2025.

Un alt proiect major este autostrada Pyrgos-Kalo Nero-Tsakona, de 76,5 km, pentru care studiile au fost finalizate și urmează aprobarea avizelor de mediu. De asemenea, secțiunea de 46 km din E65, de la Kalambaka până la Egnatia Odos, la vest de Grevena, va fi gata în 2026, completând astfel cei 181 km ai E65. Aceasta va reduce timpul de călătorie între Atena și Grevena la 4 ore.

Autostrada BOAK din Creta, cu o lungime totală de 294 km, este cel mai mare proiect rutier în construcție din Europa în acest moment. Odată finalizată în 2030, va reduce semnificativ timpul de mers pe rutele Chania-Heraklion și Chania-Agios Nikolaos, îmbunătățind totodată siguranța rutieră.

De asemenea, axa rutieră Lamia-Itea-Antirrio, cu o lungime de 160 km, va permite călătoria între Patras și Lamia în doar 2 ore. Axa Ioannina-Kakavia, lungă de 70 de km, este o prelungire strategică a Drumului Ionic, menită să deservească aeroportul din Ioannina și să gestioneze traficul principal dintre Grecia și Albania.

În Peloponez, drumul Kalamata-Rizomylos-Pylos-Methoni, lung de 49 km, și drumul Drama-Amphipolis de 43 km din Macedonia sunt, de asemenea, proiecte prioritare pentru guvernul de la Atena.

Aceste investiții masive în infrastructură sunt menite să sprijine dezvoltarea economică și turistică a Greciei, facilitând mobilitatea și siguranța cetățenilor și turiștilor deopotrivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldova. turism #autostrada #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite ale Americii susțin pe deplin inițiativa Uniunii Europene privind utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei și intensificarea presiunii asupra Moscovei. Informația a fost confirmată de o sursă a agenției Reuters, familiarizată cu discuțiile dintre Washington și Bruxelles.

Potrivit sursei, administrația americană consideră că măsura ar consolida eforturile comune ale Occidentului de a sancționa Federația Rusă și de a asigura finanțarea pe termen lung a apărării Ucrainei. În același timp, Washingtonul continuă să analizeze consecințele sancțiunilor recente impuse de președintele Donald Trump împotriva giganților energetici „Rosneft” și „Lukoil”. „Există încă măsuri pe care le putem adopta pentru a spori presiunea”, a declarat oficialul citat de Reuters.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, statele occidentale au înghețat active ale Băncii Centrale a Rusiei în valoare de peste 200 miliarde de euro, dintre care aproximativ 190 miliarde se află în depozitarul belgian Euroclear. Ucraina beneficiază deja de dobânzile generate de aceste fonduri.

Comisia Europeană a elaborat un plan care ar permite guvernelor din statele membre ale UE să utilizeze o parte semnificativă a acestor active fără confiscarea lor formală. Proiectul prevede acordarea Ucrainei a unui „credit de reparații” în valoare de circa 140 miliarde de euro, garantat cu activele Băncii Centrale a Rusiei. Fondurile ar urma să fie direcționate către finanțarea Forțelor Armate Ucrainene, iar rambursarea creditului ar urma să se facă după încheierea războiului.

Belgia, pe teritoriul căreia se află cea mai mare parte a activelor înghețate, și-a exprimat în repetate rânduri îngrijorarea că folosirea extinsă a acestor bani ar putea atrage acțiuni judiciare, ar genera obligații financiare pentru guvernele europene, ar slăbi moneda euro și ar afecta încrederea în stabilitatea sistemului financiar al Uniunii Europene.

Pe 20 octombrie, agenția Bloomberg relata că Washingtonul refuzase inițial să participe la planul european de extindere a utilizării activelor rusești înghețate, invocând riscuri pentru stabilitatea piețelor financiare globale. Totuși, în contextul actual, SUA par să-și fi revizuit poziția, oferind sprijin total inițiativei Bruxellesului.

În prezent, adoptarea finală a planului este așteptată până în luna decembrie, când liderii europeni urmează să aprobe pachetul financiar destinat Ucrainei și mecanismul de garantare prin activele rusești înghețate.