Grecii vor construi 1.000 de kilometri noi de autostradă. Moldovenii vor putea ajunge mai repede în zonele preferate

Rețeaua de autostrăzi a Greciei va fi extinsă și îmbunătățită considerabil în următorii ani, odată cu implementarea unor noi axe rutiere importante. Aceste proiecte de infrastructură vizează dezvoltarea economică și turistică a țării, precum și reducerea timpului de călătorie între diverse regiuni.

Ultima completare majoră a fost axa rutieră Aktio-Ambrakia, lungă de 49,5 km, care reduce timpul de călătorie între Atena și Lefkada cu aproximativ 45 de minute, ajungând la un total de 3 ore și 20 de minute. În primăvara anului 2023, a fost finalizată cea mai lungă secțiune a autostrăzii E65, între Lamia și Kalambaka, cu o lungime de 136 km.

Printre noile axe rutiere ce vor fi gata în următorii ani se numără și autostrada Patras-Pyrgos, care se întinde pe 75 de km. Aceasta va permite parcurgerea călătoriei între Atena și Pyrgos în doar 2 ore și 45 de minute și este estimată să fie finalizată până în 2025.

Un alt proiect major este autostrada Pyrgos-Kalo Nero-Tsakona, de 76,5 km, pentru care studiile au fost finalizate și urmează aprobarea avizelor de mediu. De asemenea, secțiunea de 46 km din E65, de la Kalambaka până la Egnatia Odos, la vest de Grevena, va fi gata în 2026, completând astfel cei 181 km ai E65. Aceasta va reduce timpul de călătorie între Atena și Grevena la 4 ore.

Autostrada BOAK din Creta, cu o lungime totală de 294 km, este cel mai mare proiect rutier în construcție din Europa în acest moment. Odată finalizată în 2030, va reduce semnificativ timpul de mers pe rutele Chania-Heraklion și Chania-Agios Nikolaos, îmbunătățind totodată siguranța rutieră.

De asemenea, axa rutieră Lamia-Itea-Antirrio, cu o lungime de 160 km, va permite călătoria între Patras și Lamia în doar 2 ore. Axa Ioannina-Kakavia, lungă de 70 de km, este o prelungire strategică a Drumului Ionic, menită să deservească aeroportul din Ioannina și să gestioneze traficul principal dintre Grecia și Albania.

În Peloponez, drumul Kalamata-Rizomylos-Pylos-Methoni, lung de 49 km, și drumul Drama-Amphipolis de 43 km din Macedonia sunt, de asemenea, proiecte prioritare pentru guvernul de la Atena.

Aceste investiții masive în infrastructură sunt menite să sprijine dezvoltarea economică și turistică a Greciei, facilitând mobilitatea și siguranța cetățenilor și turiștilor deopotrivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldova. turism #autostrada #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană pregătește un nou cadru juridic care ar putea avea efecte directe pentru turiști, inclusiv din Republica Moldova, care călătoresc în orașele din Uniunea Europeană. Începând cu 2026, Bruxelles-ul va propune reguli clare care să permită autorităților locale să limiteze închirierile turistice pe termen scurt, precum cele de tip Airbnb, în zonele afectate de criza locuințelor.

Inițiativa face parte din primul Plan european privind locuințele accesibile, prezentat la Strasbourg, și urmărește să ofere orașelor din UE instrumente legale pentru a interveni acolo unde presiunea turistică reduce drastic oferta de locuințe pentru populația locală. Noile reguli ar putea însemna mai puține opțiuni de cazare și, posibil, costuri mai mari pentru moldovenii care aleg să călătorească în statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit Comisiei Europene, lipsa locuințelor accesibile a devenit una dintre cele mai acute probleme sociale din Uniune, în special în marile centre urbane. În prezent, în UE se construiesc aproximativ 1,6 milioane de locuințe anual, însă acest volum nu acoperă cererea. Pentru a reduce deficitul în următorul deceniu ar fi necesară construirea a circa 650.000 de locuințe suplimentare pe an, cu un cost estimat la 150 de miliarde de euro anual.

Vicepreședinta Comisiei Europene, Teresa Ribera, a subliniat că accesul la o locuință sigură, stabilă și accesibilă nu este un privilegiu, ci o necesitate fundamentală. În ceea ce privește închirierile turistice pe termen scurt, Executivul european recunoaște beneficiile economice – venituri suplimentare pentru proprietari, renovarea locuințelor și stimularea turismului. Totuși, Bruxelles-ul avertizează că expansiunea rapidă a acestui sector, cu o creștere de aproape 93% între 2018 și 2024, a redus semnificativ fondul locativ destinat rezidenților. În unele orașe intens turistice, până la 20% din locuințe sunt utilizate exclusiv pentru cazare pe termen scurt.

Comisia precizează că nu urmărește interzicerea platformelor precum Airbnb, ci oferirea unui cadru legal care să permită măsuri proporționale, adaptate situației fiecărei localități. Regulamentul privind închirierile pe termen scurt, care urmează să intre în vigoare în mai 2026, va introduce obligații de înregistrare a proprietarilor și schimb de date între autorități, pentru creșterea transparenței.

Planul european mai include reducerea birocrației în sectorul construcțiilor, mobilizarea investițiilor publice și private și alocarea de fonduri suplimentare, inclusiv 10 miliarde de euro pentru perioada 2026–2027. Totodată, Comisia intenționează să analizeze impactul speculațiilor imobiliare și să propună eventuale măsuri fiscale pentru limitarea acestora.