Grecii vor construi 1.000 de kilometri noi de autostradă. Moldovenii vor putea ajunge mai repede în zonele preferate

Rețeaua de autostrăzi a Greciei va fi extinsă și îmbunătățită considerabil în următorii ani, odată cu implementarea unor noi axe rutiere importante. Aceste proiecte de infrastructură vizează dezvoltarea economică și turistică a țării, precum și reducerea timpului de călătorie între diverse regiuni.

Ultima completare majoră a fost axa rutieră Aktio-Ambrakia, lungă de 49,5 km, care reduce timpul de călătorie între Atena și Lefkada cu aproximativ 45 de minute, ajungând la un total de 3 ore și 20 de minute. În primăvara anului 2023, a fost finalizată cea mai lungă secțiune a autostrăzii E65, între Lamia și Kalambaka, cu o lungime de 136 km.

Printre noile axe rutiere ce vor fi gata în următorii ani se numără și autostrada Patras-Pyrgos, care se întinde pe 75 de km. Aceasta va permite parcurgerea călătoriei între Atena și Pyrgos în doar 2 ore și 45 de minute și este estimată să fie finalizată până în 2025.

Un alt proiect major este autostrada Pyrgos-Kalo Nero-Tsakona, de 76,5 km, pentru care studiile au fost finalizate și urmează aprobarea avizelor de mediu. De asemenea, secțiunea de 46 km din E65, de la Kalambaka până la Egnatia Odos, la vest de Grevena, va fi gata în 2026, completând astfel cei 181 km ai E65. Aceasta va reduce timpul de călătorie între Atena și Grevena la 4 ore.

Autostrada BOAK din Creta, cu o lungime totală de 294 km, este cel mai mare proiect rutier în construcție din Europa în acest moment. Odată finalizată în 2030, va reduce semnificativ timpul de mers pe rutele Chania-Heraklion și Chania-Agios Nikolaos, îmbunătățind totodată siguranța rutieră.

De asemenea, axa rutieră Lamia-Itea-Antirrio, cu o lungime de 160 km, va permite călătoria între Patras și Lamia în doar 2 ore. Axa Ioannina-Kakavia, lungă de 70 de km, este o prelungire strategică a Drumului Ionic, menită să deservească aeroportul din Ioannina și să gestioneze traficul principal dintre Grecia și Albania.

În Peloponez, drumul Kalamata-Rizomylos-Pylos-Methoni, lung de 49 km, și drumul Drama-Amphipolis de 43 km din Macedonia sunt, de asemenea, proiecte prioritare pentru guvernul de la Atena.

Aceste investiții masive în infrastructură sunt menite să sprijine dezvoltarea economică și turistică a Greciei, facilitând mobilitatea și siguranța cetățenilor și turiștilor deopotrivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldova. turism #autostrada #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Perioada de privatizare a locuințelor atribuite de către stat ar putea fi extinsă cu încă trei ani, până la 31 mai 2029, potrivit unui proiect de lege propus pentru consultări publice de către Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Inițiativa vizează ajustarea cadrului normativ în domeniul locuințelor și intervine asupra a două legi-cheie: Legea cu privire la locuințe și Legea cu privire la condominiu.

În prezent, termenul-limită pentru exercitarea dreptului de privatizare este 31 mai 2026. Autorii proiectului propun amânarea acestuia până în 2029, argumentând că, în pofida prelungirilor anterioare, există încă numeroase cazuri în care locatarii nu au reușit să finalizeze procedura din motive obiective. Potrivit notei informative, cele mai frecvente cauze sunt plecarea peste hotare, lipsa mijloacelor financiare, litigii aflate pe rolul instanțelor, acte de identitate expirate sau neînțelegeri în familiile social vulnerabile.

Datele colectate de la autoritățile publice locale arată că, în perioada 2015–2020, în 25 de raioane, UTA Găgăuzia, municipiile Chișinău și Bălți, au fost privatizate 9.636 de locuințe, în timp ce 4.882 rămâneau pasibile de privatizare. În perioada 2021–2025, în 31 de raioane, UTA Găgăuzia și cele două municipii, au fost privatizate 1.231 de locuințe, iar aproximativ 2.651 au rămas încă neprivatizate.

Ministerul consideră că un termen suplimentar de trei ani este „rezonabil” pentru a permite finalizarea procesului și pentru a evita lezarea drepturilor potențialilor beneficiari.

Proiectul mai propune abrogarea alineatului (7) al articolului 88 din Legea cu privire la condominiu. Potrivit autorilor, norma actuală, care prevede stingerea dreptului de a înregistra cu număr cadastral distinct unele încăperi izolate după 31 mai 2026, intră în contradicție cu prevederile Legii locuinței. În cazul în care termenul de privatizare expiră, locuințele neprivatizate trec în proprietatea autorităților locale, care sunt obligate să le atribuie statut de locuințe sociale și să le înregistreze conform legislației cadastrale. Menținerea actualei prevederi ar face imposibilă aplicarea acestor dispoziții, se arată în nota informativă.

O altă modificare importantă vizează siguranța în blocurile locative. Proiectul introduce interdicția expresă de utilizare și depozitare a buteliilor de gaze comprimate sau lichefiate în interiorul blocurilor, atunci când acestea sunt conectate la aparate consumatoare de gaz. Responsabilitatea pentru încălcarea interdicției ar urma să revină proprietarului, locatarului, administratorului asociației sau gestionarului condominiului, după caz.

Autorii argumentează că utilizarea neconformă a buteliilor poate duce la explozii și incendii, amintind inclusiv tragedia din 6 octombrie 2018, de pe bulevardul Moscovei din Chișinău, soldată cu pierderi de vieți omenești.

Proiectul urmează să fie consultat public, iar autorii propun ca legea să intre în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial, având în vedere apropierea termenului-limită actual, 31 mai 2026.