Grecii vor construi 1.000 de kilometri noi de autostradă. Moldovenii vor putea ajunge mai repede în zonele preferate

Rețeaua de autostrăzi a Greciei va fi extinsă și îmbunătățită considerabil în următorii ani, odată cu implementarea unor noi axe rutiere importante. Aceste proiecte de infrastructură vizează dezvoltarea economică și turistică a țării, precum și reducerea timpului de călătorie între diverse regiuni.

Ultima completare majoră a fost axa rutieră Aktio-Ambrakia, lungă de 49,5 km, care reduce timpul de călătorie între Atena și Lefkada cu aproximativ 45 de minute, ajungând la un total de 3 ore și 20 de minute. În primăvara anului 2023, a fost finalizată cea mai lungă secțiune a autostrăzii E65, între Lamia și Kalambaka, cu o lungime de 136 km.

Printre noile axe rutiere ce vor fi gata în următorii ani se numără și autostrada Patras-Pyrgos, care se întinde pe 75 de km. Aceasta va permite parcurgerea călătoriei între Atena și Pyrgos în doar 2 ore și 45 de minute și este estimată să fie finalizată până în 2025.

Un alt proiect major este autostrada Pyrgos-Kalo Nero-Tsakona, de 76,5 km, pentru care studiile au fost finalizate și urmează aprobarea avizelor de mediu. De asemenea, secțiunea de 46 km din E65, de la Kalambaka până la Egnatia Odos, la vest de Grevena, va fi gata în 2026, completând astfel cei 181 km ai E65. Aceasta va reduce timpul de călătorie între Atena și Grevena la 4 ore.

Autostrada BOAK din Creta, cu o lungime totală de 294 km, este cel mai mare proiect rutier în construcție din Europa în acest moment. Odată finalizată în 2030, va reduce semnificativ timpul de mers pe rutele Chania-Heraklion și Chania-Agios Nikolaos, îmbunătățind totodată siguranța rutieră.

De asemenea, axa rutieră Lamia-Itea-Antirrio, cu o lungime de 160 km, va permite călătoria între Patras și Lamia în doar 2 ore. Axa Ioannina-Kakavia, lungă de 70 de km, este o prelungire strategică a Drumului Ionic, menită să deservească aeroportul din Ioannina și să gestioneze traficul principal dintre Grecia și Albania.

În Peloponez, drumul Kalamata-Rizomylos-Pylos-Methoni, lung de 49 km, și drumul Drama-Amphipolis de 43 km din Macedonia sunt, de asemenea, proiecte prioritare pentru guvernul de la Atena.

Aceste investiții masive în infrastructură sunt menite să sprijine dezvoltarea economică și turistică a Greciei, facilitând mobilitatea și siguranța cetățenilor și turiștilor deopotrivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldova. turism #autostrada #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.