Grecii vor construi 1.000 de kilometri noi de autostradă. Moldovenii vor putea ajunge mai repede în zonele preferate

Rețeaua de autostrăzi a Greciei va fi extinsă și îmbunătățită considerabil în următorii ani, odată cu implementarea unor noi axe rutiere importante. Aceste proiecte de infrastructură vizează dezvoltarea economică și turistică a țării, precum și reducerea timpului de călătorie între diverse regiuni.

Ultima completare majoră a fost axa rutieră Aktio-Ambrakia, lungă de 49,5 km, care reduce timpul de călătorie între Atena și Lefkada cu aproximativ 45 de minute, ajungând la un total de 3 ore și 20 de minute. În primăvara anului 2023, a fost finalizată cea mai lungă secțiune a autostrăzii E65, între Lamia și Kalambaka, cu o lungime de 136 km.

Printre noile axe rutiere ce vor fi gata în următorii ani se numără și autostrada Patras-Pyrgos, care se întinde pe 75 de km. Aceasta va permite parcurgerea călătoriei între Atena și Pyrgos în doar 2 ore și 45 de minute și este estimată să fie finalizată până în 2025.

Un alt proiect major este autostrada Pyrgos-Kalo Nero-Tsakona, de 76,5 km, pentru care studiile au fost finalizate și urmează aprobarea avizelor de mediu. De asemenea, secțiunea de 46 km din E65, de la Kalambaka până la Egnatia Odos, la vest de Grevena, va fi gata în 2026, completând astfel cei 181 km ai E65. Aceasta va reduce timpul de călătorie între Atena și Grevena la 4 ore.

Autostrada BOAK din Creta, cu o lungime totală de 294 km, este cel mai mare proiect rutier în construcție din Europa în acest moment. Odată finalizată în 2030, va reduce semnificativ timpul de mers pe rutele Chania-Heraklion și Chania-Agios Nikolaos, îmbunătățind totodată siguranța rutieră.

De asemenea, axa rutieră Lamia-Itea-Antirrio, cu o lungime de 160 km, va permite călătoria între Patras și Lamia în doar 2 ore. Axa Ioannina-Kakavia, lungă de 70 de km, este o prelungire strategică a Drumului Ionic, menită să deservească aeroportul din Ioannina și să gestioneze traficul principal dintre Grecia și Albania.

În Peloponez, drumul Kalamata-Rizomylos-Pylos-Methoni, lung de 49 km, și drumul Drama-Amphipolis de 43 km din Macedonia sunt, de asemenea, proiecte prioritare pentru guvernul de la Atena.

Aceste investiții masive în infrastructură sunt menite să sprijine dezvoltarea economică și turistică a Greciei, facilitând mobilitatea și siguranța cetățenilor și turiștilor deopotrivă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#moldova. turism #autostrada #Grecia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.