Guvernatorul BNM, întrevedere cu ambasadorul UE: Țara are nevoie de finanțare externă

17 Apr. 2021, 13:57
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
17 Apr. 2021, 13:57 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a avut o întrevedere cu ambasadorul Peter Michalko, șeful Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova.

Agenda discuțiilor s-a axat pe evoluțiile macrofinanciare, activitatea sectorului bancar din Republica Moldova și măsurile de politică monetară pentru atenuarea consecințelor crizei pandemice și de susținere a economiei în această perioadă.

Guvernatorul BNM a menționat că Banca Națională vine cu măsurile necesare pentru a menține un nivel suficient de lichiditate în bănci, în sprijinul procesului de creditare a agenților economici pentru revitalizarea economiei naționale în contextul incertitudinilor cauzate de criză. Totodată, șeful băncii centrale a constatat că sectorul bancar trece cu succes testul de reziliență și este capabil să susțină economia în condiții de criză, însă pentru a avea o relansare robustă a economiei, țara are nevoie de finanțare externă.  BNM poate să asigure stabilitatea financiară doar în condițiile în care instituția rămâne independentă, iar condițiile statului de drept sunt cruciale pentru exercitarea eficientă a mandatului BNM.

În acest context, ambasadorul UE, a reiterat necesitatea păstrării rezultatelor reformelor realizate în sectorul bancar și a înțelegerii atribuțiilor băncii centrale, în condiții legale de independență a instituției, ca unul dintre factorii hotărâtori și specifici, în contribuția comună, alături de alte autorități, la ieșirea din impasul economic. Oficialul UE a remarcat, de asemenea,  că „apreciază foarte mult acțiunile pe care le-a întreprins echipa Băncii Naționale a Moldovei pentru asigurarea stabilității financiare a țării, în special în ultima perioadă”.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!